Stresul si excesul de alimente bogate in grasimi, in special cele de origine animala, sunt considerate de zeci de ani principalele cauze care determina cresterea nivelului colesterolului in sange, raspunzator de aparitia si agravarea bolilor cerebrovasculare si cardiovasculare. Dar, iata ca un nou studiu sustine ca exista si beneficii incontestabile ale colesterolului, cum ar fi de pilda faptul ca el ajuta la formarea celulelor nervoase ale creierului. Potrivit expertilor de la Institutul Medical Karolinska, din Suedia, colesterolul contribuie la productia de dopamina, unul dintre principalii neurotransmitatori de la nivelul sistemului nervos (o substanta implicata in special in controlul motricitatii si stimularea activitatii cardiovasculare). De altfel, se stie ca creierul uman, indeosebi substanta alba, este foarte bogat in colesterol liber, care crestere mai ales in perioada de mielinizare si ramane constant tot restul vietii.
Rezultatele studiului, publicat integral in revista "Cell Stem Cell", demonstreaza conexiunea dintre producerea dopaminei si activarea unui anumit receptor specific la nivelul creierului, denumit "oxysterol". Totodata, echipa de medici suedezi, condusa de profesorul Ernest Arenas, a constatat in timpul cercetatorilor ca celulele embrionare stem cultivate in laborator isi cresc productia de dopamina pe masura ce sporeste si tratamentul cu colesterol oxidat prin caldura sau radicali liberi (oxiden). Potrivit unor specialisti, ipoteza pare paradoxala, pentru ca, dupa cum se stie, acest colesterol oxidat, (gasit din abundenta in laptele praf sau in carnurile procesate la temperaturi inalte) poate produce leziuni celulare la nivelul peretelui arterial, ducand la formarea patologica a placilor de aterom (ateroscleroza). Dar, expertii suedezi sustin ca aceasta noua descoperire va fi de mare ajutor, revolutionand schema de tratament in cazul persoanelor bolnave de Parkinson, prin crearea unor noi medicamente care sa faciliteze inlocuirea celulelor moarte din creier cu transplantarea unor noi celule producatoare de dopamina.
Colesterolul (o molecula denumita 3β-hidroxi-5-colesten) este preluat din sange de catre celulele si folosit pentru a crea membranele celulelor, anumiti hormoni si vitamina D. Termenul provine din grecescul chole (bila) si stereos (solis) plus sufixul ol, fiind identificat in calculii colesterolici in anul 1784. Colesterol sanguin contine doua tipuri de lipide: LDL (low density lipoproteine) proteine cu densitate mica asa numitul colesterol "rau" si HDL (high density lipoproteine) proteine cu densitate mare asa numitul colesterol "bun". Despre efectele nocive ale cresterii colesterolului se poate spune ca, de exemplu, grasimile saturate – sursa de LDL-colesterol (acel tip de colesterol supranumit "rau", a carui limita nu trebuie sa depaseasca 130 mg la suta), adica de lipide sanguine care se depun pe peretii arteriali, provoaca ateroscleroza. In schimb, medicii recomanda cresterea nivelului de "colesterol bun", adica de HDL ("High-density-lipoproteins"), care reprezinta colesterolul transportat de catre lipoproteinele de inalta densitate inapoi la ficat – in principal pentru sinteza lichidului biliar – scazind astfel nivelul total de colesterol din singe si tesuturi. De retinut ca, fumatul asociat consumului de grasimi favorizeaza cresterea colesterolului "rau", iar grasimile mononesaturate si polinesaturate, de origine vegetala, sint de preferat in locul celor saturate, de origine animala, multe state din lume avind recomandari la scara nationala in acest sens.
Nivelul colesterolului total sanguin considerat in limite normale este valoarea varstei adaugata la cifra 100. Astfel, la 30 ani n-ar trebui sa depaseasca 130 mg%, la 50 ani n-ar trebui sa depaseasca 150 mg. In general, medicii accepta ca valori normale cele sub 200 mg. De altfel, se considera ca cea mai buna cale de a reduce riscul bolilor de inima este reducerea concentratiei de colesterol in sange la 150-200 mg/dl. Dar, potrivit noilor studii, recomandarea de a reduce concentratia colesterolului din sange trebuie revizuita. Grasimile sanatoase pot fi grasimi saturate cum sunt cele din lactatele, dar si grasimi nesaturate care nu au fost modificate prin gatirea la temperaturi ridicate sau prin atacul radicalilor liberi (acizi grasi de tip Omega 3 si 6 din peste gras, seminte de in, nuci). Consumul acestor grasimi contribuie la mentinerea nivelului de colesterol sanatos si este cel mai important component din structura creierului.
