Ministerul Economiei vrea să elimine impozitul pe salariul minim, din 2022. În acest moment din salariul minim brut aproape jumătate din bani se duc la stat, iar angajatul rămâne doar cu 1400 de lei.
Proiectul pilot pe care îl are în vedere ministrul economiei, Claudiu Năsui, se referă pentru moment la angajații din HoReCa și cei din agricultură care au cele mai mici salarii, cel puțin pe hârtie. Nemulțumirile în acest caz vor veni de la Finanțe, este de părere analistul financiar, Dragoș Cabat.
RL: Ce înseamnă acest lucru pentru cei cu salariu minim și pentru angajatori?
Cei care încasează salariul minim pe economie vor primi prin efectul neimpozitării 900 de lei în plus la salariu. Practic, vor primi salariul brut din contractul de muncă, în loc să primească salariul net. Pentru angajatori este un avantaj prin faptul că vor acorda angajaților un salariu net mai mare, fară să facă un efort în plus la plată. În felul acesta le va fi mai ușor să angajeze persoane care altfel erau tentate fie să lucreze în alte domenii, fie să plece în străinătate.
Cine ar putea fi nemulțumiții?
Marea nemulțumire mă aștept să vină de la Ministerul Finanțelor, pentru că eliminarea impozitului pe salarii la venitul minim are un impact important în totalul taxelor colectate. Desigur, aplicarea măsurii în prima instanță doar în domeniul HoReCa nu vă afecta veniturile bugetare în mod dramatic: la cei aproximativ 400.000 de angajați din acest domeniu, veniturile neîncasate la buget ar reprezenta aproximativ 4 miliarde lei anual. Pentru anul 2022, această sumă ar putea fi acoperită prin includerea acestei facilități în ajutorul de stat pentru domeniul HoReCa, pentru combaterea efectelor crizei de sănătate.
Cât de real este acest lucru și cum se poate face?
Practic, măsura impozitării mai relaxate a veniturilor salariale este una care susține majorarea veniturilor salariaților români. În plus, este stimulată mai mult, procentual, de creșterea veniturilor mici. Așadar, se reduc în oarecare măsură disparitățile dintre salariile foarte mari și cele mici. Cu toate acestea, generalizarea măsurii la întreaga economie ar avea un impact bugetar însemnat; de aceea trebuie corelată cu majorarea veniturilor bugetare din alte surse.
Dacă s-ar implementa doar în Horeca, am putea asista la o migrare a salariaților în acest domeniu?
Este posibil să vedem o reducere a numărului de persoane care pleacă în străinătate și să muncească în zona HoReCa, deși diferențele salariale sunt foarte mari între România și țările avansate din UE în domeniul ospitalității. Mai degrabă putem vorbi despre persoane tinere care nu au un loc de muncă în Romania și care să fie atrase de salariile ceva mai mari ca urmare a aplicării măsurii de neimpozitare a salariului minim în HoReCa: practic, salariile vor crește cu 900 de lei pentru toți lucrătorii din acest domeniu, pe toate palierele de salarizare. Migrarea din alte sectoare către HoReCa va fi limitată pe termen scurt, mai ales dacă în viitor sunt șanse ca măsura să fie generalizată pentru întreaga economie.
Există această masură în alte țări?
Țările membre UE au adoptat diverse măsuri de ajutorare a domeniului HoReCa, în funcție de resursele financiare pe care le-au avut și de importanța acestui sector în PIB-ul țării respective. Din punct de vedere salarial, în multe țări din Europa impozitarea este una progresivă sau există un prag de venituri care sunt deduse la impozitare. În general însă, politicile fiscale sunt aplicate unitar pentru întreaga economie, fără să existe ‘industrii pilot’, așa cum în Romania este cazul cu sectorul construcțiilor și IT, iar acum este propus și pentru HoReCa.
CV Dragoș Cabat
2021 – prezent, membru al Education Committee al ecoDa
2010-prezent, membru Consiliul de Supraveghere, Membru CA si Presedinte CA, Certinvest SA
2008 – prezent, Managing Partner risco.ro
2004 – 2005, programul MBA Romano-Canadian
1997-2000, CFA Institute, Charlottesville, SUA
