“Credem că soluţiile de acest tip nu au nicio bază în tratatele comunitare, sunt imixtiuni asupra competenţelor statelor membre UE şi încalcă normele de drept ale Uniunii Europene. Aplicarea noilor reglementări depinde de considerente politice şi este potenţial arbitrară”, a transmis guvernul de la Varşovia. Guvernul Poloniei a transmis că Ungaria s-a alăturat iniţiativei de contestare a mecanismului privind respectarea principiilor statului de drept.
Comisia Europeană a comunicat că noul mecanism prevede sancţiuni în cazul “depistării unor încălcări ale normelor statului de drept în vreun stat membru care pot afecta bugetul comunitar” sau în situaţia în care este necesară “protejarea intereselor financiare europene de riscuri financiare”.
“UE nu are competenţa să definească noţiunea de stat de drept”, a insistat executivul de la Varşovia în comunicatul publicat pe site-ul său.
Comisia Europeană va putea formula propunerile oficiale de sancţionare a unui stat care nu respectă normele statului de drept. Decizia de sancţionare va fi luată de Consiliul European, forul șefilor de stat și de guvern ai UE, prin majoritate calificată: voturile a 15 state UE, reprezentând 65% din populaţia UE, o procedură numită şi regula “dublei majorităţi”.
Statele membre au acceptat la finalul summitului UE, din decembrie 2020, ca dispozitivul să nu fie pus în aplicare înainte ca CJUE să se pronunţe asupra validităţii sale, în cazul vreunei acțiuni în anulare a unei ţări.
Compromisul a permis executarea planului de relansare european (750 de miliarde de euro) şi a bugetului pentru 2021-2027 (1.074 de miliarde de euro), care include noul mecanism.
Ungurii se revoltă, polonezii afirmă că legea lor fundamentală este deasupra normelor europene
Ungaria și Polonia se bazează pe articolul 263 din TFUE(Tratatul Fundamental al Uniunii Europene) care prevede că un stat membru poate controla, pentru nereguli, legalitatea actelor Comisiei.
CE își fondează argumentația sa pe articolul 2 din TFUE care afirmă că statul de drept este una dintre valorile fundamentale ale UE. Aceasta înseamnă că atât UE în sine, cât și țările UE sunt guvernate de un corp de legi (coduri și procese juridice) adoptate prin proceduri consacrate, nu prin hotărâri discreționare sau de la caz la caz.
Alături de existența unei democrații funcționale și de respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, statul de drept reprezintă unul dintre criteriile politice pe care trebuie să le întrunească țările care au aderat sau vor să adere la UE.
Uniunea Europeană se bazează pe statul de drept. Aceasta înseamnă că orice măsură luată de UE derivă din tratatele care au fost aprobate în mod voluntar și democratic de toate țările membre. Dacă un anumit domeniu politic nu figurează într-un tratat, Comisia nu poate propune un act legislativ în domeniul respectiv.
În baza tratatelor, instituțiile UE au posibilitatea de a adopta acte legislative, pe care statele membre le aplică ulterior.
Cele două țări susțin necondiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept. UE nu are competența de a defini această noțiune.
Într-o încercare de a stinge conflictul cu cele două țări, CE a oferit garanții privind aplicarea acestei condiționalități. Una dintre aceste garanții este că CE va elabora „orientări” cu privire la modul în care va fi utilizată condiționalitatea înainte ca executivul UE să propună măsuri pentru sancționarea unui stat membru, inclusiv decizia CJUE, amânând în esență orice acțiune pe care ar lua-o comisia.
CE a sesizat CJUE în octombrie 2019 pentru protecția judecătorilor din Polonia privind controlul politic, conform Comunicării Comisiei din 17 iulie 2019 intitulată „Consolidarea statului de drept în cadrul Uniunii – Plan de acțiune”, în care arată că va avea o abordare strategică în ceea ce privește procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor legate de statul de drept.
Decizia recentă a CJUE a nemulțumit Polonia: ”Legea de cel mai înalt rang este Constituţia poloneză şi nu legea europeană.”, a replicat ministrul polonez al justiției, artizan al reformei judiciare.
Ungaria a ieșit din rând și cu alte ocazii. În 1956 liderul comunist, Janos Kadar, a inițiat o serie de refome cunocute sub denumirea de gulaș-comunism prin care fermierii au căpătat o oarecare libertate economică, iar numărul turiștilor occidentali a crescut în Ungaria. Gulașul era doar călduț. Sovieticii nu s-au ars.
Acum, ungurii și polonezii dau în clocot Europa.
