“Lucrurile trebuie luate pas cu pas. În primul rând ar trebui schimbate statutul şi regulamentele. Fără legi clare nu poate exista egalitate, echidistanţă şi înţelegere. Este nevoie de modificarea statutului după directivele FIFA şi UEFA, dar în conformitate cu nevoile şi dorinţele membrilor afiliaţi. Apoi ar trebui găsită o modalitate pentru dezvoltarea şi/sau îmbunătăţirea infrastucturii. Un al treilea aspect este legat de investiţia în educaţia tinerilor. La cluburile unde sunt tineri talentaţi, dar fără posibilităţi. trebuie găsită o cale prin care aceştia să fie susţinuţi. Un alt proiect important care ar trebui realizat este implicarea membrilor afiliaţi ca părţi responsabile în acest sistem, nu ca angajaţi”, a spus el.
Ilie Drăgan a menţionat că motivul principal al participării sale la alegerile din 18 aprilie îl reprezintă intenţia de a schimba “mentalitatea oamenilor implicaţi in fotbal” şi a precizat că este un dezavantaj faptul că este mai puţin cunoscut decât ceilalţi trei contracandidaţi, Ionuţ Lupescu, Răzvan Burleanu şi Marcel Puşcaş.
În acelaşi timp a susţinut că are şi el un atu în faţa adversarilor săi din alegeri: “Viziunea. Cred că abordăm diferit importanţa membrilor afiliaţi, a cluburilor. Din ce am văzut pe la televizor, contracandidaţii mei consideră că dânşii împreună cu angajaţii federaţiei pot dezvolta fotbalul. Eu consider că fără implicarea şi responsabilizarea membrilor afiliaţi acest lucru este imposibil”.
Drăgan a precizat că antrenorii trebuie ajutaţi mai mult. “Este nevoie de mentori care să îi sprijine, mai ales la începutul activităţii. Apoi de cluburi cu principii sănătoase. Şi nu în ultimul rând, de recunoaştere”, a adăugat Ilie Drăgan.
Echipei naţionale îi va fi dificil să se califice la EURO 2020 având în vedere că România nu are prea mulţi jucători care evoluează în campionatele puternice ale Europei, este de părere Ilie Drăgan.
“Echipa mare este într-o reconstrucţie firească datorită noului antrenor, dar va fi destul de dificil să ridicăm pretenţii de calificare la următoarele preliminarii, atâta timp cât nu vom avea mai mulţi jucători care să joace în campionatele puternice din Europa. Celelalte reprezentative au în componenţă jucători talentaţi, dar au o problemă datorită mediului în care au crescut: mentalitatea. Nu au fost obişnuiţi să lupte cu greul şi astfel există premisele unor nereuşite în momentele decisive”, a mai afirmat acesta.
În vârstă de 33 de ani, Ilie Drăgan a jucat fotbal numai la nivel de amatori, iar în prezent este antrenor la o şcoală de copii. El deţine licenţa A UEFA şi a fost lector în cadrul Şcolii Federale de antrenori din cadrul FRF. Absolvent al Academiei Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport (ANEFS), Drăgan a intenţionat să participe şi la alegerile pentru preşedinţia Asociaţiei Municipale de Fotbal Bucureşti (AMFB) din 2016, dar dosarul său de candidatură nu a fost validat la momentul respectiv.
Adunarea Generală de alegeri a Federaţiei Române de Fotbal a fost convocată de Comitetul Executiv pentru data de 18 aprilie 2018, ora 11,00. Două sute cincizeci şi şapte de membri afiliaţi au drept de vot la alegerile pentru şefia FRF din 18 aprilie.
Patru candidaţi îşi vor disputa funcţia de preşedinte la alegerile de miercuri: Răzvan Burleanu, Ionuţ Lupescu, Marcel Puşcaş şi Ilie Drăgan. Fostul fotbalist Sorin Răducanu şi-a depus la rândul său dosarul de candidatură în termenul statutar, însă acesta nu a fost validat de Comisia de verificare a FRF deoarece nu a îndeplinit condiţia privind numărul de propuneri.
Răzvan Burleanu conduce Federaţia Română de Fotbal din 5 martie 2014, atunci când a câştigat alegerile pentru preşedinţie în dauna celorlalţi trei candidaţi: Vasile Avram, Gheorghe Chivorchian şi Sorin Răducanu.
