Managerul EURO 2020, din partea Federației Române de Fotbal, Constantin-Florin Șari, crede că, un scenariu în care să avem o prezență de 50% din capacitatea Arenei Naționale, la cele 4 meciuri ale turneului european de fotbal ce se vor juca la București, în iunie, este dezirabil dacă autoritățile române vor fi de acord.
RL: Cum a afectat și cum a ajutat pandemia organizarea Euro 2020 în România? Sau cum se spune corect Euro 2020 sau Euro 2021?
Florin Șari: Denumirea corectă este EURO 2020. Toate elementele de identitate ale UEFA Euro 2020 s-au păstrat neafectate de amânarea cu un an a desfășurării turneului.
Care a fost impactul pandemiei asupra turneului? Sigur, în primul și în primul rând, în data de 17 martie 2020, UEFA prin reprezentanții federațiilor naționale, pentru că a fost un proces de consultare, a decis amânarea cu un an de zile a turneului final, decizia fiind fermă. Adică, între 11 iunie și 11 iulie 2021 meciurile se vor desfășura după același format pe care ar fi trebuit să-l aibă și în 2020. Ceea ce înseamnă că cele 4 meciuri de la București se vor defășura în 13, 17, 20 și 28 iunie.
Decizia de amânare a turneului final cu un an a implicat următoarele acțiuni: finalizarea tuturor activităților de planificare până la data de 30 aprilie 2020. Deci, la 30 aprilie 2020 planificarea turneului final a fost finalizată și înghețată, urmând să se reia acțiunile în jurul datei de 1 noiembrie 2020, cu o intensificare de la 1 aprilie 2021.
Impactul principal a fost pe finalizarea planificării și pe decalarea acțiunilor de implementare. În ce privește cadrul general de desfășurare a turneului final UEFA EURO 2020, condițiile generale de desfășurare, erau îndeplinite încă din luna februarie 2020.
Asta înseamnă că noi, din perspectiva organizatorilor locali, FRF, Primăria București, într-un sens mai larg, în ceea ce privește garanțiile guvernamentale, noi eram pregătiți din februarie 2020 cu acel cadru de desfășurare. Cumva pandemia, din punctul acesta de vedere, nu a avut nici un impact. Sigur, impactul pe care l-a avut pandemia asupra cadrului general a fost acela că ni s-au solicitat din partea UEFA și partenerii noștri locali ne-au acordat extinderi de termene la diversele facilități, la diversele măsuri care vin în sprijinul turneului final și au reconfirmat toate garanțiile emise inițial, în primăvara până în vara lui 2020. Guvernul României, autoritățile implicate au reemis, au confirmat toate scrisorile de garanție.
Faptul că stadioanele au fost gata mai târziu decât inițial nu a afectat condițiile generale de desfășurare, vorbesc de bazele de pregătire, în afară de Arena Națională?
F.Ș.: Aici, ce se întâmplă, noi luaserăm în calcul din momentul pregătirilor, de acum câțiva ani, scenariile posibile de desfășurare a diverselor activități din cadrul turneului. Activități care se compun, în ce privește jocul de fotbal și pregătirea jocului de fotbal, din locul de desfășurare al celor 4 meciuri, Arena Națională, care este stabilită. Există un teren de antrenament pentru echipele care se găsesc în
tranzit la București, acela este stadionul Arcul de Triumf. În tranzit, spre exemplu, fiind echipa Austriei care nu va avea cantonamentul la București sau echipele care joacă în optimea de finală, nu știm ce echipe vor veni să joace acel meci. Existau după aceea ofertele de cantonamente, de baze, în care să-și desfășoare antrenamentele echipele care-și stabilesc cantonamentele la București. După cum știm, în urma tuturor etapelor de calificare, avem echipa Ucrainei la București, care-și stabilește cantonamentul, și echipa Macedoniei de Nord. Pentru aceste două echipe existau oferte de potențiale cantonamente care includeau în cazul inițial, când încă nu știam dacă se va califica România sau altă echipă la București, includeau și cantonamentul echipei naționale de la Mogoșoaia, naționala urmând să-și stabilească acolo cantonamentul în cazul în care se califica, dar și stadionul Voluntari, în combinație cu Hotelul Caro, opțiunea aleasă de echipa Ucrainei, respectiv, noi aveam atunci în ofertă și baza FCSB din Berceni. Odată cu avansul lucrărilor la stadionul Steaua, echipa națională a Macedoniei de Nord a decis să-și stabilească la București cantonamentul, într-o combinație între hotelul Marriott și stadionul Steaua. La fel, încă din aprilie-mai 2020, facilitățile pentru desfășurarea activităților fotbalistice, adică antrenamentele, pe stadioanele Arcul de Triumf și Steaua erau finalizate. Se adaugă în plus, ca un beneficiu, că întreg șantierul este finalizat la cele două stadioane, ele sunt pe deplin funcționale.
Și stadionul Giulești va fi gata? Și-a manifestat cineva intenția de a-l folosi?
F.Ș.: În mai sau iunie. El este stadionul nostru de rezervă pentru echipele aflate în tranzit. În cazul în care două echipe vor să-și desfășoare antrenamentele în același timp, avem posibilitatea să ducem una dintre echipe pe Giulești, pe Valentin Stănescu.
Atunci, nu este neapărat o grabă cu stadionul Giulești?
F.Ș.: El va finalizat.
S-au asigurat toate condițiile de protecția muncii a lucrătorilor, pe aceste stadioane? Vă întreb pentru că recent a izbucnit un scandal legat de acest aspect la organizarea Campionatului Mondial de fotbal, din Qatar 2022. Investigația ziarului The Guardian, din Marea Britanie, a arătat că autoritățile qatareze au ascuns toate nenorocirile care au fost acolo.
F.Ș.: Subiectul protecției muncii și protecției drepturilor muncitorilor pe șantierele de construcție, pe stadioanele din Qatar este un subiect mai vechi. A fost pus în discuție în nenumărate rânduri, de la începutul lucrărilor.
În ce privește modalitățile în care s-au desfășurat activitățile de pe șantierele celor trei stadioane din București: Arcul de Triumf, Steaua și Valentin Stănescu antreprenorul general este Compania Națională de Investiții. Ei sunt cei care dețin aceste informații. Nu dețin aceste date.
Recent s-a constituit un grup Euro Covid-19 în cadrul Comitetului de Organizare pe care îl conduceți. Are în vedere accesul pe stadioane printr-un certificat electronic de vaccinare sau se au în vedere alte soluții?
F.Ș.: Există un document recent distribuit de colegii de la UEFA, un concept medical în care sunt adresate și măsurile de prevenție a îmbolnăvirilor pe durata desfășurării partidelor de fotbal din cadrul turneului final UEFA EURO 2020. Mai mult decât atât, premergător constituirii acestui grup de lucru, noi am făcut diverse acțiuni de analiză și evaluare a riscului și am parcurs pe niște documente personalizate de UEFA paleta de soluții pe care am fi putut să le implementăm la București, pentru desfășurarea meciurilor. Există posibilitatea să desfășurăm meciurile așa cum s-a stabilit inițial, cu 100% participare, fără măsuri de prevenție, vorbim de ipoteze de lucru, dar nu de scenarii care au fost luate în considerare.
A doua ipoteză este un grad de ocupare de peste 50% a stadionului cu măsuri de protecție, de prevenție, sau un grad de ocupare a stadionului, undeva la 30%, pe modelul desfășurării finalei Supercupei Europei, de la Budapesta, din toamnă sau, evident, desfășurarea meciurilor fără spectatori.
Din punctul de vedere al tuturor comitetelor de organizare și, mă refer aici la cele 12 orașe-gazdă, scenariile dezirabile sunt cele care prevăd o participare a spectatorilor la meciuri într-un procentaj cuprins între 25% și puțin peste 50%. Noi avem, la momentul actual, acordul autorităților române de a primi aproximativ 25% din spectatori, pe un model care implică măsuri de distanțare, modelul tablă de șah, un scaun ocupat, trei scaune libere, un scaun ocupat. Pe rândul din față vor fi decalate de așa natură încât persoana care stă pe un scaun, pe un rând, în rândul din față, să nu aibă o persoană în față și nici una în spate, deci în spate se aplică modelul decalat, măsuri de distanțare pe căile de acces și în zonele de tranzit, la toalete, la chioșcurile de alimentație publică. Niște măsuri speciale de control epidemiologic la intrarea în stadion și implementarea unui filtru suplimentar care conține una din următoarele trei posibilități de control: deținerea unui certificat de vaccinare, deținerea unui test RT-PCR, nu mai vechi de 48 ore, un test antigen rapid făcut în ziua meciului. Și certificatul de ieșire din boală, suplimentar. Primele trei sunt cele importante. Decizia finală va trebui trimisă pe 7 aprilie.
Ce vrem noi să obținem până pe data de 7 aprilie este un scenariu mai robust, mai eficient care să ne permită să primim chiar 50% din spectatori pe stadion.
Ăsta este obiectivul nostru. Deci, avem scenariul de bază, de la care pornim, de 25% și ca scenariu dezirabil aproximativ 50%. La asta lucrăm acum împreună cu autoritățile sanitare.
Vor mai fi permise în cadrul turneului manifestările de bucurie ale suporterilor oaspeți? Vor mai existe zonele speciale numite Fan Zone?
F.Ș.: Nu există o decizie încă pe modul în care se va realiza acel Fan Zone. Sunt chestiuni strict locale, operatorul, managerul Fan Zone este desemnat de fapt de Primăria Capitalei. La momentul actual nu există o decizie de Fan Zone, decizia va fi luată în jurul datei de 1 aprilie de către autorități.
Primăria Municipiului București, la momentul actual, e în proces de obținere a avizelor necesare pe scenariile de implementare și aici sunt mai multe.
Ce oficialități au confirmat că vor fi prezente la meciurile de la București?
F.Ș.: Nu este încă momentul în care să se fi deschis discuțiile cu privire la participarea oficialităților. De nici un fel, nici cele publice, nici cele fotbalistice.
