Sonda lunară Chang’e-4 – numită astfel după zeiţa Lunii în mitologia chinezească – a fost lansată în decembrie, de la baza spaţială Xichang, din sud-vestul Chinei.
Chang’e-4 a ajuns joi pe partea nevăzută a Lunii şi a trimis deja o primă imagine satelitului Queqiao, care asigură comunicarea cu centrul de comandă de pe Terra, a anunţat Agenţia spaţială chineză.
Guvernul de la Beijing investeşte miliarde de dolari în programul său spaţial, având în plan lansarea unei staţii spaţiale cu echipaj uman până în 2022, dar şi trimiterea de astronauţi pe Lună.
Chang’e-4 este a doua sondă spaţială trimisă de China pe Lună, după roverul Yutu (Iepurele de jad), care a aselenizat în 2013.
Spre deosebire de faţa vizibilă a Lunii, care are multe zone netede, partea ascunsă a satelitului natural al Pământului este dominată de formaţiuni muntoase şi cratere.
Chang’e-4 va efectua şase experimente concepute de cercetătorii chinezi şi patru străine, inclusiv studii privind radiofrecvenţa joasă, care au ca scop rezolvarea problemelor legate de comunicare cu partea ascunsă a satelitului. De asemenea, sonda va efectua teste privind radiaţiile şi structura minerală, potrivit agenţiei de stat Xinhua, care citează conducerea Agenţiei spaţiale din China.
În 1959, Uniunea Sovietică a fost prima ţară care a obţinut primele imagini cu partea nevăzută a Lunii.
China a pregătit această misiune, una foarte dificilă din punct de vedere tehnologic, timp de mai mulţi ani. Una dintre provocările majore a fost sistemul de comunicaţii, rezolvată de China prin lansarea, în mai 2018, a satelitului Queqiao pe orbita Lunii, acesta acţionând ca intermediar între satelit şi Terra.
De asemenea, instrumentele cu care este dotată sonda au fost concepute astfel încât să reziste fluctuaţiilor de temperatură mari între noaptea lunară – minus 173 de grade Celsius – şi zi – 127 de grade Celsius.
Guvernul de la Beijing plănuieşte să lanseze o altă sondă lunară, Chang’e-5, spre sfârşitul acestui an, pentru a colecta mostre şi a le trimite pe Terra.
De asemenea, între marile ambiţii spaţiale ale Chinei se numără un lansator reutilizabil, până în 2021, o bază lunară şi un rover marţian.
