Cea mai devastatoare extincţie suferită vreodată de planetă s-a petrecut în urmă cu 245 milioane de ani, atunci când 96% din speciile marine şi 70% din cele terestre s-au pierdut pentru totdeauna. Potrivit analizei globale a declinului insectelor, lumea asistă la cea mai mare extincţie de pe Pământ din ultimele milioane de ani, cauzată de pierderea habitatului, utilizarea pesticidelor, boli, specii invazive şi schimbări climatice. Datorită rolului important pe care insectele îl joacă în cadrul sistemelor naturale şi în existenţa altor specii sălbatice, astfel de evenimente nu pot fi ignorate şi ar trebui să conducă la adoptarea unor măsuri decisive pentru evitarea unui colaps catastrofal al ecosistemelor naturale, avertizează oamenii de ştiinţă. Aceştia susţin că eșecul de a lua măsuri pentru a proteja speciile afectate va pune în pericol siguranța alimentară și ar fi un pericol iminent pentru economia globală, nutriție și diversitate alimentară, dar și pentru biodiversitate.
Armageddon ecologic cu pesticidele din agricultură
Analiza care va fi publicată în jurnalul Biological Conservation a fost efectuată pe 73 de rapoarte realizate anterior asupra populaţiilor de insecte din mai multe zone ale globului şi a descoperit că specii ce variază de la fluturi şi albine până la gândaci de bălegar se numără printre cele mai afectate de pericolul extincţiei. Declinul nu afectează doar speciile specializate, spre exemplu cele care depind de o anumită plantă gazdă sau trăiesc doar în unele habitate, ci şi specii mult mai generaliste. Oamenii de ştiinţă, citaţi de Agerpres, atrag atenţia că intensificarea agriculturii în ultimele şase decenii reprezintă factorul de risc cel mai important, iar utilizarea intensivă şi pe scară largă a pesticidelor a avut un impact major. Totodată, insectele sunt afectate de factori biologici, cum ar fi patogenii şi speciile non-native, dar şi de schimbările climatice, creşterea temperaturilor putând afecta diversitatea zonelor în care acestea trăiesc. Insectele sunt esenţiale pentru sistemele naturale funcţionale, acestea reprezentând o sursă de hrană pentru alte vieţuitoare sălbatice precum păsările, mamiferele şi amfibienii, dar au şi rol în polenizarea plantelor şi reciclarea nutrienţilor.
„Concluzia este clară: dacă nu modificăm modalităţile prin care ne producem hrana, în următoarele câteva decenii insectele vor înregistra un declin care se va îndrepta spre extincţie“, au subliniat cercetătorii Francisco Sanchez-Bayo de la Universitatea Sydney şi Kris Wyckhuys de la Universitatea din Queensland. „Repercusiunile pentru ecosistemele planetei sunt cel puţin catastrofale, insectele constituind încă de la apariţia lor, la finalul erei deviniene, în urmă cu aproape 400 de milioane de ani, baza structurală şi funcţională a multora dintre ecosistemele lumii“, au precizat specialiştii. Totodată, cercetătorii au făcut apel la restaurarea habitatului, reducerea dramatică a utilizării pesticidelor şi implementarea unor schimbări în agricultură pentru a ajuta insectele, printre măsurile recomandate numărându-se plantarea la marginile câmpurilor a unor fâşii bogate în flori sau rotaţia culturilor cu trifoi în beneficiul bondarilor.
Riscuri majore
Cel mai important factor al declinului insectelor este pierderea habitatului şi transformarea terenului în zone agricole şi urbane. În plus, situaţia este agravată de poluarea în principal cu pesticide şi îngrăşăminte. Oamenii de știință avertizează de mulți ani că pierderea anumitor specii de insecte, cu precădere a insectelor polenizatoare, ar avea un impact devastator asupra viitorului omenirii.
Specii afectate
– fluturi şi molii
– albine şi viespi
– cărăbuși
– libelule
