”Operaţiunile noastre nu mai pot să ne ignore capacităţile spaţiale, care contribuie în mod decisiv la autonomia aprecieirii, deciziei şi acţiunii noastre”, a subliniat ea într-un discurs, evocând lansarea a două programe, fără să facă precizări cu privire la sumele de bani investite.
Unul dintre aceste programe, intitulat ”Iris”, va avea vocaţia să succeadă sateliţilor de observaţie optică CSO în domeniile Apărării şi securităţii, din care primul a fost plasat pe orbită în decembrie.
Acestui satelit (CSO-1), care furnizează imagini optice şi în infraroşu de rezoluţie foarte mare, urmează să i se alăture alţi doi, unul în 2020, iar celălalt în 2021, pentru a forma o constelaţie cu o durată de viaţă de zece ani.
Ministrul a evocat, de asemenea, lansarea altui program, intitulat ”Céleste”, destinat să succeadă sateliţilor CERES în domeniul informaţiilor, de origine electromagnetică (ROEM).
Legea programării militare franceze (LPM) aferente perioadei 2019-2025 prevede deja un buget de 3,6 miliarde de euro în domeniul spaţial al Apărării şi urmează să permită o finanţare a înnoirii sateliţilor francezi de observaţie CSO şi de comunicaţii (Syracuse), lansarea pe orbită a trei sateliţi de interceptare electromegnetică (CERES) şi o modernizare a radarului de supraveghere spaţială GRAVES.
Catalogând paţiul drept ”adevărata miză a securităţii naţionale, prin conflictualitatea pe care o suscită”, preşedintele Emmanuel Macron dădea anul trecut asigurări că vrea să doteze Franţa cu o ”strategie spaţială a Apărării” în 2019.
Contururie acestei strategii urmeazăsă fie dezvăluite ”în săptămânile următoare”, potrivit lui Florence Parly.
