3.6 C
București
marți, 26 martie 2024
AcasăTechLegătura dintre bufniţa aurie și ADHD

Legătura dintre bufniţa aurie și ADHD

Mai exact, aceştia s-au gândit să studieze comportamentul bufniţelor aurii pentru a identifica factorii implicaţi în funcţionarea undelor cerebrale care controlează atenţia, iar un prim răspuns ar fi că sindromul deficitului de atenţie şi hiperactivităţii are sorgintea într-un grup de celule din creier care ne dictează ce putem ignora şi ce trebuie să memorăm.

Profesorul Shreesh Mysore, şeful echipei de cercetători, a simulat perturbarea atenţiei uneia dintre bufniţele studiate, acoperindu-i ochii şi ţinând-o strâns la pieptul său. Ca o primă reacţie, pasărea nu a mai fost capabilă să urmărească mişcarea persoanelor din jur şi, ca urmare, a amuţit într-o atitudine defensivă.

Analogia dintre comportamentul uman şi cel al bufniţelor în privinţa atenţiei este explicată de specialişti prin faptul că, în ambele cazuri, creierul decide instantaneu ce tip de informaţie este vitală pentru supravieţuire, iar acea secvenţă de informaţie selectată decide ulterior comportamentul adaptativ.

De exemplu, pentru o bufniţă înfometată cea mai importantă informaţie din mediul înconjurător este fâşâitul prin iarbă al unui şoricel, iar pentru om este plânsetul copilului aflat în camera alăturată. În ambele cazuri, informaţia sonoră produce un răspuns distinct în creier.

„Când ne concentrăm atenţia asupra unui lucru, pierdem din vedere sau ignorăm pur şi simplu toate celelalte informaţii din jurul nostru. Însă rămâne de interes descifrarea modului în care se întâmplă acest lucru pentru a înţelege mecanismele apariţiei ADHD, dar şi felul în care pot fi ajutate persoanele ale căror creiere sunt mai vulnerabile la distragerea atenţiei, cum ar fi bolnavii diagnosticaţi cu autism, schizofrenie şi chiar boala Parkinson”, explică prof. Mysore, care în prezent continuă experimentele de laborator pe bufniţe, care sunt învăţate să se concentreze fie pe imagini, fie pe sunetele percepute din jurul lor, într-o avalanșă de stimuli competitivi pentru creierul mijlociu (mezencefal). De pildă, o bufniţă trebuie să reacţioneze la apropierea rapidă a unui obiect – simulată pe un computer –, în timp ce, cu ajutorul unor căşti speciale, ascultă o serie de zgomote perturbatoare.   

 

SPECIE

 

Striga, o mică prădătoare nocturnă

Bufniţa aurie – sau bufniţa de hambar, „barn owl“, în limba engleză – se deosebeşte de alte specii de bufniţe prin forma sa unică, prin culoare şi voce – este supranumită „Striga“ tocmai din cauza sunetelor intense pe care le emite şi care seamănă mai mult cu un scârţâit. Pasărea creşte până la 40-50 cm, are pene albe, cu nuanţe gălbui şi roşiatice, cu pete de culoare închisă. Are o faţă impresionantă, sub formă de inimă, şi îi lipsesc pămătufurile de pe urechi. Se uită drept înainte, nu-şi poate mişca ochii într-o parte, ca oamenii, şi ca să vadă trebuie să-şi rotească tot capul. Vânează la lăsarea întunericului în zonele în care trăiesc multe rozătoare şi se cuibăreşte în hambare, silozuri sau turnuri de biserică.

Elena Marinescu
Elena Marinescuhttp://elena-marinescu
Elena Marinescu, redactor Rl online
Cele mai citite

Ciolacu vede în capela de la Parlament un simbol al angajamentului nostru față de valorile naționale

Capela ortodoxă din Parlament nu este doar un loc de liniște și refugiu în fața provocărilor și tensiunilor zilnice, ci și un simbol al...

Ciolacu vede în capela de la Parlament un simbol al angajamentului nostru față de valorile naționale

Capela ortodoxă din Parlament nu este doar un loc de liniște și refugiu în fața provocărilor și tensiunilor zilnice, ci și un simbol al...

Securizează fiecare încăpere cu priza cu întrerupător aplicată, de la sercomelectric.ro

Nu doar sistemele de securitate sporesc siguranța unei clădiri, ci și sistemul electric este cel care face diferența. Este bine ca acesta să fie...
Ultima oră
Pe aceeași temă