Anterior, sonda Cassini detectase molecule organice relativ comune pe Enceladus, însă ele erau mult mai mici. Rezultatele noului studiu, publicat în revista Nature, au evidenţiat existenţa pe acest satelit natural a unor molecule organice mult mai mari şi mai grele.
Astfel de molecule mari pot să apară în urma unor procese chimice complexe, inclusiv în urma unor procese asociate vieţii, dar pot să provină şi din materialul primordial existent în anumiţi meteoriţi, au explicat autorii acestui studiu, coordonat de Frank Postberg şi de Nozair Khawaja de la Universitatea Heidelberg din Germania.
Pe Enceladus, aceste molecule mari provin cel mai probabil din activitatea hidrotermală, generată de procesele chimice complexe care se produc în nucleul satelitului natural, a spus profesorul Postberg.
“După părerea mea, fragmentele pe care le-am descoperit sunt de origine hidrotermală: la presiunile înalte şi temperaturile calde pe care le bănuim că există acolo, este posibil să apară molecule organice complexe”, a explicat Frank Postberg.
Sonda Cassini, participantă la misiunea Cassini-Huygens, un proiect colaborativ la care participă NASA, Agenţia Spaţială Europeană (ESA) şi Agenţia Spaţială Italiană, s-a prăbuşit în mod deliberat la finalul ciclului ei de viaţă pe planeta Saturn, pe 15 septembrie 2017.
