Un studiu publicat de revista Nature Geoscience relevă că adâncimile Lunii ar fi bogate în apă, informează AFP, citat de Agerpres.
„Am găsit semnătura apei peste tot în adâncimile Lunii, utilizând datele din satelit", a declarat, pentru AFP, Shuai Li, coautor al studiului, de la universitatea americană Brown.
Prezența apei pe Lună nu mai este însă subiect de dezbatere în prezent. În 2008, cercetătorii au descoperit molecule de apă în interiorul bucăților de magmă aduse pe Pământ de astronauții din misiunile Apollo.
„Rămâne de aflat dacă aceste eșantioane reflectă condițiile generale ale zonelor de profunzime ale Lunii sau reprezintă mai degrabă regiuni bogate în apă excepționale, anormale într-un sol <<sec>>", a spus Ralph Milliken, cercetător de la universitatea Brown.
Utilizând datele din satelit, cei doi cercetători au scos în evidență că depozitele vulcanice conțin cantități excepțional de ridicate de apă, provenind din adâncurile Lunii. „Aceste zăcăminte bogate în apă sunt repartizate la suprafață, ceea ce dovedește că apă găsită în eșantioanele Apollo nu este un caz unic", explică Ralph Milliken.
Ipoteza cea mai larg răspândită privind originea Lunii este aceea a unei coliziuni enorme între Terra și un corp ceresc de mărimea lui Marte, la puțin timp după formarea sistemului solar. Descoperirea acestor cantități mari de apă naște însă o întrebare: cum a putut supraviețui hidrogenul necesar pentru formarea apei temperaturilor extreme provocate de impact?
Potrivit studiului, zăcămintele conțin puțină apă (mai puțin de 0,05%), dar sunt enorme, putând atinge până la 1.000 kmp. Așa se face că satelitul Pământului ar fi „suprinzător de bogat în apă".
„Apa ar putea fi utilizată ca resursă la fața locului cu prilejul unei viitoare explorări", a mai spus Shuai Li.
