7.4 C
București
miercuri, 27 martie 2024
AcasăSpecialViaţa în Israel, prin ochii tinerilor care fac serviciul militar obligatoriu

Viaţa în Israel, prin ochii tinerilor care fac serviciul militar obligatoriu

"Mai întâi i s-a părut că are vedenii, că poate amestecul de cafea pe care i-l dăduse unchiul său era un pic cam prea tare pentru el, însă a continuat să se uite lung. Şi-a clătit privirea cu priveliştea din faţa lui, era aievea, departe. De cealaltă parte a graniţei stăteau întinşi doi soldaţi israelieni dezbrăcaţi, două femei. (…)

Lui Hamodi i-a venit să spună ceva, să izbucnească în chiote, să facă haz de ce se întâmpla, dar apoi şi-a dat seama că nu poate, sau mai degrabă că nu vrea, nu de faţă cu Samir. Hamodi a realizat că vrea să se bucure singur de peisaj. Şi brusc nu i-a mai păsat. Unchiul lui îi tot spusese, încă din copilărie, că Dumnezeu îşi împarte comorile cu toţi oamenii din lume, însă unii oameni aleg să nu se bucure de comorile lor".

Acest fragment, plin de umor, face parte din cartea scriitoarei Shani Boianjiu, "Oamenii eternităţii nu se tem niciodată", care vorbeşte despre viaţa tinerelor israeliene în armată.

Israelul este printre puţinele state din lume, în care, după vârsta de 18 ani, fetele trebuie să satisfacă serviciul militar obligatoriu, timp de 2 ani, într-o ţară aflată, probabil, în cel mai fierbinte punct al globului. Tinerele pot refuza serviciul militar doar dacă sunt însărcinate, mame, sau au motive religioase întemeiate.

Cartea lui Boianjiu- inspirată din experienţa autoarei în cadrul Forţelor de Apărare Israeliene, între 2005 şi 2007- nu este deloc uşurică, în ciuda fragmentului amuzant de mai sus, şi descrie, mai degrabă, o atmosferă încărcată de tensiune şi frică. Trei fete- Yael, Avişag şi Lea- îşi povestesc peripeţiile din armată, petrecute în locuri diferite, la un punct de trecere a frontierei spre Cisiordania (teritoriu palestinian), la graniţa cu Egiptul şi într-o tabără de instrucţie. Întâmplările celor trei soldaţi nu seamănă deloc cu poveştile stupide, pe care suntem obişnuiţi să le auzim de la prietenii din cartier care au făcut armată, în general pe la muncile agricole, pe vremea când aceasta era obligatorie. În Israel, soldaţii sunt înjunghiaţi în gât de civili palestinieni furioşi, şi sfârşesc groaznic în bălţi de sânge, iar copii arabi sunt luaţi la ţintă de puştile militarilor, sau mor arşi de vii în timp ce încearcă să tragă cu lansatoarele de grenade în tancurile invadatorilor. Toate personajele parcă aşteaptă mereu să se întâmple o nenorocire, iar câteodată aceasta chiar se întâmplă. Uneori, absurdul şi tensiunea din aer transformă totul în comedie, când spre exemplu, de o parte şi de alta a graniţei israeliano-egiptene, tineri şi tinere de aceeaşi vârstă îşi urmăresc atent mişcările, sperând totodată să nu fie nevoiţi să se împuşte unii pe ceilalţi. De aici a izbucnit şi "incidentul diplomatic" provocat de decizia a două fete-soldat israelience să se dezbrace şi să facă plajă în timp ce erau de gardă, fiind observate cu binoclul de "perechile" lor de cealaltă parte a frontierei, doi egipteni. Incidentul a fost considerat de una din părţi o nouă metodă murdară a duşmanilor de a distrage atenţia soldaţilor arabi, iar de cealaltă parte a fost tratat ca o abatere disciplinară pedepsită cu şase săptămâni de închisoare militară, fiind "cea mai aspră pedeaspă pe care a primit-o vreodată o femeie în serviciul activ, din partea celui mai indulgent tribunal din istorie."

"Oamenii eternităţii nu se tem niciodată" arată că, în zilele noastre, viaţa de o parte şi de cealaltă a zidului de 400 de kilometri, construit să-i ţină separaţi pe israelieni şi palestinieni, nu prea seamănă cu cea a tinerilor din Occident.

Gânduri de plecare

Este de ajuns să petreci câteva zile în Ţara Sfântă, să stai de vorbă atât cu palestinieni cât şi cu israelieni, ca să înţelegi cât de diferită este viaţa oamenilor de aici de cea a europenilor. Pe străzile din Ierusalim, capitala nerecunoscută de comunitatea internaţională a Israelului, este foarte obişnuit să întâlneşti fete şi băieţi purtându-şi puştile pe umăr, cu uşurinţa cu care, în Europa, tinerii îşi cară genţile de laptop. Un alt detaliu care spune multe despre tensiunea din Ierusalim este acela că toate casele au gratii la ferestre…citeşte continuarea pe travelzoom.ro

 

Gabriel Bejan
Gabriel Bejanhttp://gabriel-bejan
Gabriel Bejan, sef departament Investigatii
Cele mai citite

SUA „vor continua” să parașuteze ajutor umanitar în Gaza

Statele Unite(SUA) "vor continua" să paraşuteze ajutor umanitar în Fâşia Gaza, a afirmat marţi un purtător de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională al...

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale modifică legislația din domeniul asistenței sociale

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale anunță modificarea a șase acte normative din domeniul asistenței sociale. Schimbările au fost aprobate de deputați. Acestea vor aduce...

Un judecător i-a impus restricții de comunicare lui Donald Trump

Judecătorul din procesul penal al lui Donald Trump la New York i-a impus marţi restricţii de comunicare, în special în ceea ce priveşte martorii,...
Ultima oră
Pe aceeași temă