Punctele slabe sunt arieratele companiilor de stat, datoriile din sectorul privat ridicat (în special cele în valută) şi vulnerabilităţile bancare.
România, conform World Bank 2018, e o ţară cu un PIB de 240 de miliarde de dolari şi o populaţie de 19,5 milioane de locuitori.
Creşterea reală a PIB a încetinit semnificativ de la +7% în anul 2017, la +4,1%, în anul 2018. Inflaţia preţurilor de consum a sărit de la 1,3% medie anuală în 2017, la 4,6% în 2018.
Ea a fost determinată de creşterea salariilor, stimularea fiscală pro-ciclică şi politicile monetare prea libere.
“Combinaţia acestor factori şi o inflaţie intensă au fost semne clare ale unei supraîncălziri a economiei, care a început în anul 2017”, explică Euler Hermes. Studiul aminteşte că, chiar dacă creşterea s-a răcit oarecum după 2017, indicatorii de supraîncălzire nu au dispărut cu adevărat.
„Combinaţia între creşterea salariilor, stimularea fiscală pro-ciclică, politicile monetare prea libere şi o inflaţie intensă au fost semne clare ale unei supraîncălziri a economiei.” Studiu Euler Hermes
Între timp, după ce inflaţia preţurilor de consum a moderat la 3,3%, la sfârşitul anului 2018, a crescut iar la 3,9%, în primele trei trimestre ale anului 2019, iar în şapte din nouă luni a fost peste obiectivul de inflaţie, de 2,5%, plus sau minus un punct procentual, a BNR.
Cu toate acestea, BNR şi-a menţinut rata dobânzii-cheie la 2,5%. Prin urmare, ratele dobânzii reale sunt negative, ceea ce necesită o înăsprire monetară.
“Aceasta înseamnă că politica monetară este încă prea liberă”, mai spune EH.
Avertisment repetat pe creşterea pensiilor
Finanţele publice au continuat să se deterioreze. “Din cauza stimulului fiscal pro-ciclic puternic din ultimii ani, deficitul fiscal anual s-a extins rapid de la doar -0,7% din PIB, în 2015, la -3%, în 2018”, aminteşte EH.
Deficitul este foarte probabil să crească în continuare, la aproximativ -4%, în 2019, ca rezultat al restituirii TVA întârziate din anul 2018 şi, în special, a creşterilor substanţiale ale pensiilor, adaugă Euler Hermes.
FMI a calculat că aceste creşteri ale pensiilor, cu excepţia cazului în care guvernul ia măsuri de compensare, ar putea dubla deficitele fiscale şi ale contului curent la aproximativ -8% din PIB şi ar face ca datoria publică să crească până în 2022.
