"E prima dată când vin în România, nu cunoșteam Iașul. Sunt fascinat de entuziasmul pentru cultură de aici, de ambianța culturală din acest oraș. Asta mă încurajează", cu aceste cuvinte simple, spuse aproape cu timiditate, în franceză, a vorbit scriitorul Gao Xingjian, la conferința de presă pe care a susținut-o în cadrul ediției din acest an a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere (FILIT) de la Iași. Apoi, autorul care a primit premiul Nobel pentru Literatură în 2000 a așteptat intrebările celor prezenți.
Un eseu rezumat
La întrebarea clasică pentru conferințele de la noi cu invitați din străinătate -"Ce știți despre literatură romană"- Gao Xingjian a dezvăluit un lucru interesant, confirmând vorba jurnalistului universal că singura întrebare proastă e cea care nu e pusă. "Din literatură română, îl cunosc pe Eugen Ionesco, încă din vremea revoluției culturale, când era interzis. Am reușit să îl traduc în chineză atunci, pe ascuns, fără să sper că va fi publicată vreodată traducerea. Ionesco a fost un inventator de limbă, de limbă franceză chiar. În plus, nu există un chinez care să se regăsească în tiparele lui. Așa că a trebuit să inventez un personaj care să sune chinez, am inventat o limbă chineză. Cred că am reușit", a povestit scriitorul. Demersul pornit fără speranță inițială a dat roade, în cele din urmă, și Ionesco a ajuns pe piața chinezească, căci traducerea a fost mai târziu publicată.
La rândul său, Gao Xingjian a fost tradus chiar anul acesta în română cu volumele "O undiță pentru bunicul meu" (Polirom, 2017) și "Literatură și libertate" (Editură muzeelor literare, 2017) "Ultimul volum de eseuri este un rezumat al activității mele", a precizat scriitorul. Acesta crede că trebuie să ieșim din ideologia secolului al XX-lea, care e depășită. "A devenit o dogmă, precum comunismul, inclusiv noțiunea de modernitate. Ce înseamnă acest concept, de fapt? Modernitatea i-a motivat la începutul secolului trecut pe oameni să progreseze. Dar acum se face prea mult caz de ea, e doar o noțiune de marketing. Trebuie ieșit din această dogmă" , a menționat autorul de Nobel.
Umorul e necesar
Acesta s-a declarat împotrivă granițelor. "În epoca mondializării, nu e nevoie de această îngustare a câmpului unei creații autentice. Mintea umană nu cunoaște granițe. Condiția umană depășește frontierele. De aceea, eu consider că identitate națională limitează literatura. Arta trece dincolo de politicile imediatului", a precizat Gao Xingjian.
Întrebat, pe un ton serios, cât de important e umorul pentru succesul în literatură, scriitorul a răspuns fără să zâmbească: "Umorul e necesar ființelor umane și e un semn de inteligență, e o privire sinceră asupra omului. Nu e o judecată politică, bună sau rea. E una estetică, cu privire spre ființele umane. Chiar și umorul negru e necesar, mai ales în perioade înfiorătoare".
Probleme și marele premiu
Gao Xingjian este pictor, cineast, dramaturg, romancier și poet. A trăit în China între 1940 și 1987. La începutul anilor ’80, dramaturgia lui a fost considerată în China prima încercare de teatru modernist, având numeroare probleme din partea autoritătilor comuniste, potrivit portalului filit-iași.ro.
A părăsit China și s-a mutat în Franța în 1987, hotărând să nu se mai intoarcă vreodată, după evenimentele din Piață Tiananmen. Publicarea în limbă franceză a romanului "Muntele sufletului" ("La montagne de l’ame") i-a adus faimă internatională. Laureat al premiului Nobel pentru literatură în anul 2000, tradus în zeci de limbi, autorul continuă să creeze pictură sau poezie, operă și teatru.
