De obicei, în această perioadă a anului Dunărea are debite de aproximativ 3.000 – 3.500 mc/s. În zona Galațiului, cotele-record au fost de 138 cm în 2012 și de 93 cm în 2016. În prezent, la intrarea în țară, Dunărea are un debit de 6.000 mc/s, la Galați debitul fiind de 7.700 mc/s, dublu în raport cu nivelurile din iernile trecute. Debitele mari determină și creșterea nivelului apelor.
Potrivit Institutului Național pentru Hidrologie și Gospodărirea Apelor, „debitul la intrarea în ţară, în secţiunea Baziaş, a fost în scădere, având valoarea de 6.700 metri cubi pe secundă (mc/s), peste media multianuală a lunii ianuarie, de 4.950 mc/s“. Potrivit prognozei hidrologilor, în următoarea săptămână se va menține tendința de scădere a debitului Dunării până la valoarea de 6.000 mc/s, care va fi oricum cu mult peste media multianuală.
Hidrologii sunt îngrijorați
O comparație cu ianuarie 2016 explică cum stau lucrurile. În ianuarie 2016, debitul Dunării la intrarea în ţară, la Baziaș, era staţionar, având valoarea de 2.600 mc/s, sub media multianuală a lunii ianuarie, de 4.950 mc/s. Atunci, cota înregistrată în Portul Galaţi era de 93 cm, cu 38 de centimetri sub cota înregistrată în 2012, de 131 cm, care a fost și cota minimă-record înregistrată la Galați în timpul iernii în ultimii 25 de ani. Acum, în condițiile debitelor de peste 6.000 mc/s, nivelul Dunării este la Galați de 363 cm, de patru ori mai mare decât în ianuarie 2016. Potrivit prognozei hidrologilor, debitul înregistrat la Galați, unde albia Dunării are lățimea de peste 900 de metri, era ieri de 7.720 mc/s, urmând ca în următoarea săptămână să scadă la 7.020 mc/s. Nivelul Dunării ar urma să scadă până pe 7 februarie până la 329 cm. Sunt scăderi ușoare, care nu schimbă prea mult situația.
Cote în creștere și în Ungaria și Serbia
Temperaturile ridicate din aceste zile ar putea determina o accelerare a topirii zăpezilor, care va determina o creștere a debitelor afluenților din bazinul hidrografic al Dunării. În Ungaria, pe sectorul din amonte și în aval de Budapesta, cotele sunt în creștere cu 9 – 12 cm. Pe sectorul sârbesc, de la Prahovo la Novo Selo, hidrologii estimează creșteri ale cotelor apelor fluviului cu de la 14 la 39 cm. Aceste „viituri“ nu vor influența prea mult evoluțiile pe sectorul românesc al Dunării, dar mențin trendul înregistrat în aceste zile, de situare a debitelor și nivelurilor apelor Dunării la valori neobișnuit de mari pentru această perioadă.
