Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (IŞMB), Centrul Internaţional Antidrog şi pentru Drepturile Omului (CIADO) şi Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar Bucureşti au semnat luni un acord de parteneriat.
“CIADO România este unul dintre cei mai vechi parteneri ai IŞMB, primul acord cu CIADO a fost semnat încă din anul 2007. Timp de 12 ani am fost parteneri, dar dorim în acest an să dăm o amploare şi mai mare programelor pe care le implementăm. (…) Fiecare unitate de învăţământ din Bucureşti va avea un delegat care va monitoriza modul de implementare a programului la nivelul şcolilor”, a spus inspectorul şcolar general, Ioana Mihaela Neacşu, cu prilejul semnării acordului.
Ea a menţionat că programul va cuprinde mai multe componente: No drugs revolution, ”Tinerii şi propriile lor valori” şi elaborarea unui îndrumar privind prevenirea consumului de droguri, care va fi destinat profesorilor diriginţi.
“E foarte important să învăţăm părinţii să identifice simptomatologia consumului de droguri la adolescent. (…) Vom pune la dispoziţia tuturor părinţilor şi a profesorilor materiale realizate în cadrul acestui proiect de specialişti în domeniu. (…) Vom elabora un îndrumar metodologic pe care-l vom pune la dispoziţia tuturor profesorilor diriginţi din Bucureşti, instructajul, discuţiile cu elevii se vor face în ora de dirigenţie”, a explicat Neacşu.
Potrivit acesteia, componenta “Artă contra drog” a programului se va derula în teatre, unde vor fi invitaţi elevi şi părinţi cărora li se va face o informare pe tematica drogurilor, iar ulterior vor viziona un spectacol.
“Nu toate clasele din toate şcolile vor fi implicate în toate cele trei componente ale programului, (…) dar, elaborând aceste materiale, le vom pune la dispoziţia tuturor profesorilor diriginţi”, a subliniat Neacşu.
Ea a dat asigurări că proiectul va continua şi după anul 2020.
Conform IŞMB şi CIADO, sesiunile de informare ”Tinerii şi propriile lor valori” vor avea loc în 72 de unităţi de învăţământ.
“Cei 650.000 de consumatori ocazionali din România, deci discutăm despre consumatorii cu drogurile recreaţionale, îmi pot influenţa masiv nonconsumatorii şi grupurile vulnerabile deocamdată nonconsumatoare”, a spus directorul executiv al CIADO, Gigel Lazăr.
El a declarat că Strategia naţională antidrog e “depăşită”. “Ea nu a luat în calcul evoluţia tânărului ca şi profil psihologic. Dacă ne uităm pe strategie, e aceeaşi ca şi cea din 2005 cea care a fost elaborată în 2013. (…) Strategiile în general trebuie adaptate printr-un plan de acţiune la fiecare 3 ani, ceea ce nu s-a întâmplat. Când spui că trebuie să aloci bugetul, de exemplu, pentru aplicarea strategiei, dar nimeni nu l-a alocat, deci, un exemplu, din 100% autorităţi, administraţii publice centrale şi locale dacă sunt două în România (…) care să-şi prevadă sumele (…) de 11 ani în România nu s-au prevăzut sumele în aplicarea strategiei”, a afirmat Lazăr.
Întrebat care a fost cea mai mică vârstă întâlnită în ceea ce priveşte drogurile, el a răspuns: ”Dacă discutăm despre consumatori, discutăm deja de consumatori la vârsta de 10 ani, dacă discutăm despre dealeri, deja discutăm de 14 ani, lucrurile au o evoluţie fabuloasă, provin din familii care au consumatori şi provin din familii care sunt dealeri”.
Academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici a declarat că în problema drogurilor statul singur nu poate face nimic.
În opinia sa, părinţii trebuie să ştie să detecteze atunci când copilul începe să consume droguri.
Preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar Bucureşti, Eugen Ilea, a tras un semnal de alarmă privind vârsta de la care copiii încep să consume droguri, el afirmând că aceasta reprezintă o problemă foarte gravă, mai ales că părinţii nu au informaţiile necesare pentru a putea preveni consumul.
