Președintele Klaus Iohannis a avut, marți, o întrevedere cu președintele Adunării Generale a ONU, Miroslav Lajcak, în cadrul căreia șeful statului a precizat că România susține demersurile de prevenire a conflictelor, informează Agerpres.
„Șeful statului a reconfirmat angajamentul ferm al României pentru realizarea obiectivelor președintelui Adunării Generale, care coincid cu interesele țării noastre: promovarea demersurilor de prevenire a conflictelor — foarte importantă pentru asigurarea păcii și securității internaționale; problematica migrației, președintele Klaus Iohannis asigurându-l pe înaltul oficial ONU de sprijinul României pentru negocierea Compactului Global al ONU pentru Migrație și eforturile de reformă a ONU, pentru a răspunde mai bine și mai eficient provocărilor relațiilor internaționale contemporane", informează Administrația Prezidențială, într-un comunicat.
Totodată, președintele Adunării Generale a mulțumit în mod deosebit pentru disponibilitatea de sprijin din partea României, arătând că țara noastră este, în mod tradițional, un stat care acționează constructiv în relațiile internaționale și o voce relevantă pe plan internațional.
Președintele României a mai participat marți la deschiderea segmentului la nivel înalt al celei de-a 72-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, cea mai amplă reuniune anuală a șefilor de stat sau de guvern, la recepția oferită de Uniunea Europeană șefilor de delegații UE prezenți la sesiune și la recepția oferită de președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, șefilor de delegații.
De asemenea, președintele României a avut marți o serie de întrevederi bilaterale cu omologii din Estonia, Egipt, Serbia, cu președintele Consiliului European, secretarul general al NATO și liderii principalelor organizații evreiești din Statele Unite ale Americii, respectiv American Jewish Committee, B'nai B'rith International, World Jewish Congress, Anti-Defamation League, Conference of the Presidents of Major American Jewish Organizations și National Coalition Supporting Eurasian Jewry, World Jewish Restitution Organization.
La întâlnirea cu liderii organizațiilor evreiești, șeful statului a subliniat nivelul de colaborare cu acestea și a prezentat caracterul excelent al Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, mai ales după vizita "foarte fructuoasă" din luna iunie și întrevederea cu președintele Trump. Administrația Prezidențială menționează că, la solicitarea interlocutorilor, Iohannis a subliniat importanța relației transatlantice și eforturile României de promovare a acesteia, în beneficiul securității și prosperității Americii de Nord și a Europei deopotrivă. Șeful statului român a mulțumit din nou pentru acordarea prestigiosului premiu al American Jewish Committee, Light Unto the Nations, în luna iunie, la Washington.
Președintele Klaus Iohannis a subliniat realizările Președinției române a IHRA, mai ales definiția de lucru a antisemitismului și modificările legislative recente din România în domeniu, dar și hotărârea de aplicare mai promptă și mai eficientă a acesteia. Șeful statului român a invitat organizațiile evreiești să se alăture celebrării Centenarului României Moderne, în 2018, sprijinirii proiectului Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, precum și altor proiecte de interes comun. Totodată, șeful statului a transmis cele mai bune urări cu prilejul apropiatei sărbători a Anului Nou Evreiesc.
Reprezentanții organizațiilor participante au salutat în mod deosebit rezultatele obținute de țara noastră în exercitarea Președinției IHRA (martie 2016 — martie 2017), inclusiv adoptarea definiției de lucru a antisemitismului, precum și eforturile constante ale țării noastre pentru asumarea trecutului și promovarea educației privind Holocaustul, inclusiv prin proiectul înființării Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România.
De asemenea, a fost exprimată aprecierea pentru relațiile strategice excelente dintre România și SUA, respectiv România și Israel, dar și pentru susținerea activă a țării noastre pentru relația transatlantică. Au fost, totodată, abordate aspecte care țin de problematica restituirii proprietăților comunității evreiești din România, fiind evidențiate progresele semnificative făcute în materie și disponibilitatea autorităților de rezolvare a aspectelor încă restante.
