„Vom începe acum, în august, un program de verificări, în care vor fi implicaţi şi colegii de la Ministerul Muncii. Vor fi verificări pentru evaziune fiscală, muncă la negru. Vor fi ANAF, ITM şi alte structuri. Avem, slavă Domnului, zone de evaziune“, a spus ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.
Firmele care folosesc lucrători la negru riscă amenzi de 20.000 lei şi să le fie sistată activitatea. Pedeapsa aplicabilă angajatorilor poate fi, în anumite cazuri, închisoarea. În schimb, persoanele fără forme legale nu riscă închisoare, dar pot fi sancţionate cu 500-1.000 d lei. Ele nu vor avea protecţie socială sau acces la credite. Nu-şi vor putea ocroti în instanţă drepturile din relaţiile de muncă, iar pensiile vor fi mici. În lipsa unui contract individual de muncă declarat, lucrătorii nu plătesc nimic la stat şi nu figurează ca angajaţi, deci nu au avantajele şi beneficiile unui salariat legal.
Adrian Benţa, consultant fiscal, spune că munca la negru „există în continuare, dar există mai mult din zona aceasta gri. Cred că munca la negru s-a mai diminuat, mai ales acum, de când e criză de forţă de muncă, dar se mai practică munca la gri“.
Contracte mascate
Ce înseamnă „la gri“? „Se dă salariul minim pe economie, iar diferenţa se asigură din alte surse, mai slab fiscalizate. Nu este ilegal, dar e mai bună fiscalizarea pentru angajator. Sursele sunt fiscalizate cu taxe mai mici, de exemplu dividendele de la patroni“, afirmă Benţa. „Se pot face multe lucruri bune“, explică expertul, arătând că „problema este că o forţare a acestor proceduri va pune presiune pe companiile mici. Dacă ne uităm un pic în statistici, cred că vor fi şi multe erori în aplicarea legislaţiei, chiar făcute de către cei care aplică legea, adică de către echipele de inspecţie. Aici trebuie lucrat cu foarte mare atenţie, să nu ducă în cealaltă extremă. M-am dus şi l-am găsit pe unul cu salariul minim şi mai primea o diferenţă de bani, gata, i-am închis activitatea“.
