Ministerul Educaţiei ar trebui să aibă un buget cu 1,03 miliarde lei mai mic, Ministerul Fondurilor Europene cu 681,9 milioane lei mai puţin, iar Transporturile cu 128,8 milioane lei în minus. Ministerul Agriculturii are mai puţin cu 310,4 milioane lei, Ministerul pentru Mediul de Afaceri o scădere de 243 milioane lei (se spune că vor rămâne în stand-by plăţile din Start-Up Nation pentru 10.000 de firme), iar Ministerul Economiei ar urma să aibă o scădere de 225,6 milioane lei, arată News.ro.
Faptul că scad bugetele la Transporturi şi Fonduri Europene înseamnă scăderea majoră a investiţiilor statului. E corectă sau eronată aserţiunea şi, dacă da, de unde îşi mai asigură statul, astfel, veniturile îndestulătoare la buget? Noul preşedinte al Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, spune că „asemenea scăderi nu ar trebui să aibă loc într-o ţară care se confruntă cu mari rămâneri în urmă în privinţa infrastructurii de bază, care are de surmontat decalaje importante de competitivitate şi productivitate“.
Dăianu a explicat pentru „România liberă“: „Este o morală triplă aici: nu avem programare bugetară adecvată; nu ne stabilim priorităţi în buget nici când circumstanţele sunt evidente; mulţi nu înţeleg că producţia de bunuri publice de bază, într-un stat membru UE, reclamă venituri fiscal-bugetare considerabil superioare“.
Resurse puţine
Pe de altă parte, bugetele locale ar creşte cu 4,4 miliarde lei. Este vorba despre mult-discutatul PNDL. Ce semnifică, din punctul de vedere al fostului ministru al Finanţelor, creşterea bugetelor locale? „S-a dorit descentralizarea administraţiilor locale şi autorităţile respective solicită resurse corespunzătoare“, explică Daniel Dăianu. „Poţi califica în fel şi chip interese şi loialităţi parohiale, mai mult sau mai puţin de partid, şi tot felul de conivenţe“, a spus Dăianu, „dar realitatea e că disputa Guvern–primari exprimă puţinătatea resurselor şi încordarea structurală a bugetului. S-a încercat acum limitarea acestui conflict“.
