Declaraţia convenită trebuie aprobată oficial la 26 septembrie, la un summit dedicat acestei boli, primul de acest gen, care va avea loc în marja Adunării Generale anuale a Naţiunilor Unite. Reuniunea urmăreşte să crească la 13 miliarde de dolari pe an suma alocată pentru a pune capăt pandemiei până în 2030.
În timpul negocierilor, Africa de Sud s-a opus în iulie Statelor Unite care voiau să atenueze limbajul declaraţiei, care vizează recunoaşterea dreptului ţărilor celor mai sărace de a avea acces la medicamente ieftine.
ONG-ul Medici fără frontiere a sprijinit cererea Africii de Sud, vorbind despre “presiunea agresivă” din partea lobby-ului farmaceutic din SUA pentru a limita accesul la medicamente cu preţuri mici.
Declaraţia prevede creşterea bugetului pentru cercetare la 2 miliarde de dolari, faţă de 700 milioane de dolari în prezent.
O reprezentantă a ONG-ului Medici fără frontiere, Sharonann Lynch, a salutat acordul încheiat şi speră într-o prezenţă semnificativă a liderilor mondiali la summitul privind tuberculoza, în scopul de a “proteja sănătatea publică” şi a garanta crearea de “versiuni generice accesibile ale medicamente antituberculoase”.
În 2017, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a tras un semnal de alarmă spunând că tuberculoza a depăşit SIDA în rândul bolilor infecţioase. Potrivit OMS, aproximativ 1,7 milioane de persoane au murit de TB în 2016 din 10,4 milioane de oameni din întreaga lume care au dezvoltat infecţii pulmonare severe. Cele cinci ţări cele mai afectate de pandemie sunt India, Indonezia, China, Filipine şi
