15.9 C
București
miercuri, 8 mai 2024
AcasăInternaționalAustria, Danemarca, Olanda și Suedia solicită o abordare „împruturi pentru împrumuturi”

Austria, Danemarca, Olanda și Suedia solicită o abordare „împruturi pentru împrumuturi”

Propunerea vine ca urmare a dorinței de recuperare a fondului blocului comunitar în urma pandemiei de coronavirus, se arată într-un document văzut de POLITICO.
Franța și Germania au cerut luni un fond de recuperare de 500 de miliarde de euro, care să ofere bani lichizi țărilor UE afectate de scăderea economică în criza coronavirusului. Propunerea ar permite Comisiei Europene să împrumute bani pe piețele financiare, apoi să distribuie banii sub formă de subvenții.
În propunerea lor, grupul celor 4 țări – ,,frugal”, care este împotriva planului franco-german, susțin un fond european de recuperare care se bazează pe un „buget modernizat al UE” și asigură că țările sunt „mai bine pregătite pentru următoarea criză”.
Fondul de recuperare ar trebui să fie temporar și unic, cu o clauză de expunere după doi ani și nu ar trebui să conducă la mutualizarea datoriilor, potrivit propunerii acestora.
Un astfel de fond ar permite împrumuturile să fie acordate în condiții favorabile țărilor membre aflate în nevoie, limitând în același timp riscul pentru toate statele membre și oferind stimulente solide. Țările care primesc împrumuturile ar trebui să efectueze reforme structurale pentru a-și face economiile mai rezistente, au transmis cele patru țări.
Dacă fondul de recuperare al UE este legat de bugetul pe termen lung al blocului, așa cum sugerează propunerile actuale, va avea nevoie de aprobarea tuturor țărilor UE.
Comisia Europeană este de așteptat să-și anunțe miercuri propunerea  de recuperare și a bugetul revizuit al UE pentru 2021-2027. Oficialii Comisiei au indicat că planul de recuperare propus ar include o combinație de împrumuturi și subvenții.

Adriana Constantinescu
Adriana Constantinescu
Adriana Constantinescu a absolvit facultatea de Drept cu dublă specializare Drept și Criminologie. Este de origine est-europeană, cu experiență bogată în comunicare și relații publice. Anterior a lucrat ca specialist în marketing în România, iar din 2015 pledează împotriva regimurilor autoritare și a abuzurilor drepturilor omului. În 2017, a devenit editorialist la România Liberă, contribuind la jurnalismul de investigație și cercetarea socială europeană. Ea a dezvoltat o relație excelentă cu ONG-uri precum Freedom Association (Londra) și Open Society Foundation (Londra). Activitatea ei include traducerea și publicarea de sondaje pe probleme semnificative pentru Europa, de la alegeri politice până la opinii privind crizele de sănătate (pandemia Covid), cea mai recentă preocupare fiind legată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
Cele mai citite

Franța și China și-au dat mâna pe sub Rusia

Liderul de la Kremlin, Vladimir Vladimirovici Putin, s-a privit în oglindă și a jurat din nou, în fața singurei persoane care alege la...

Franța și China și-au dat mâna pe sub Rusia

Liderul de la Kremlin, Vladimir Vladimirovici Putin, s-a privit în oglindă și a jurat din nou, în fața singurei persoane care alege la...

În ce condiții ar putea da România un sistem Patriot Ucrainei

Iohannis a declarat că inclusiv liderul de la Casa Albă ”a adus această chestiune în discuție”, iar președintele român a spus că este ”deschis...
Ultima oră
Pe aceeași temă