Cu mai puţin de o lună până la data prevăzută pentru ieşirea din Uniunea Europeană pe care el a promis că o va pune în aplicare cu orice cost, şeful guvernului britanic este presat să îşi detalieze intenţiile privind modul în care intenţionează să evite un Brexit fără acord, ce ar avea consecinţe potenţial dureroase pentru economia britanică.
Bruxellesul şi Londra nu reuşesc să se pună de acord asupra unor alternative concrete în legătură cu “plasa de siguranţă”, mecanism care vizează să se evite revenirea la o frontieră între provincia britanică Irlanda de Nord şi Republica Irlanda, stat membru al UE, după Brexit.
“Vom face o propunere foarte bună. O vom înainta oficial foarte curând”, a declarat Boris Johnson la BBC, de la Manchester, unde are loc congresul anual al Partidului Conservator.
Conform postului de televiziune irlandez RTE, guvernul ia în considerare organizarea de controale vamale la mai mulţi kilometri de frontieră, în centre speciale. Conform unui plan informal al Londrei citat de RTE, bunurile transportate dintr-un loc în altul vor fi monitorizate în timp real prin telefoane mobile sau cu ajutorul unor dispozitive de localizare instalate în camioane.
Boris Johnson a negat că planul său ar include “centre de vămuire”, recunoscând că este vorba “pur şi simplu de realitatea” că trebuie să existe controale dacă Regatul Unit va părăsi uniunea vamală şi piaţa unică.
Responsabili ai Comisiei Europene au refuzat să comenteze oficial informaţiile transmise de RTE, precizând că nu au primit nicio propunere.
Dar ele au stârnit critici dure, unii considerând că este vorba de o reintroducere a frontierei.
De partea irlandeză, ministrul afacerilor externe Simon Coveney a respins aceste planuri. “Este timpul că UE să primească o ofertă serioasă din partea guvernului britanic pentru ca un acord privind Brexit-ul să poată fi încheiat în octombrie. Irlanda de Nord şi Irlanda merită mai mult”, a scris el pe Twitter.
Intervievată de BBC, şefa Sinn Fein (partidul republican care militează pentru o Irlanda reunificată), Mary Lou McDonald, a respins propunerile care s-au scurs în presă, spunând că acestea ar însemna revenirea la o “frontieră dură pe insula Irlanda” şi “ar sabota” procesul de pace în Irlanda de Nord.
În 1998, semnarea Acordului din Vinerea Mare a pus capăt a trei decenii de “tulburări” în Irlanda de Nord, violenţe în care s-au confruntat republicani naţionalişti (catolici), partizani ai reunificării Irlandei, şi loialişti unionişti (protestanţi), apărători ai menţinerii în Coroana britanică.
Irlanda se teme de o resurgenţă a violenţelor în cazul reapariţiei unei frontiere terestre şi a controalelor între cele două Irlande.
