În acea seară, nouă bărbaţi au comis o serie de atacuri, în apropiere de Stade de France, la Saint-Denis, şi în capitală, pe terase şi a restaurante şi în sala de concerte Bataclan, omorând 130 de oameni şi rănind alţi 350.
Premierul Edouard Philippe şi ministrul de Interne Christophe Castaner, însoţiţi de primarul Parisului Anne Hidalgo şi aleşi locali, au asistat, către ora locală 9.00 (10.00, ora României), la o primă ceremonie, la Stade de France, la nord de paris, unde primii trei jihadişti s-au detonat, omorând o persoană şi rănind alte zeci.
Familia acestei victime, Manuel Diaz, a fost prezentă la ceremonie.
Un cortegiu leagă între ele terasele barurilor şi restaurenatelor pariziene vizate de atacuri armate, unde 39 de persoane au fost ucise, şi anume Carillon, Petit Cambodge, Bonne Bière, Comptoir Voltaire – unde un un atacator s-a detonat – şi Belle équipe.
Traseul s-a încheiat la ora locală 11.00 (12.00, ora României) la Bataclan, o sală de concerte în arondismentul al XI-lea, unde au fost asasinate 90 de persoane.
Pentru prima oară, preşedintele Republicii nu asistă la această ceremonie. În 2017, Emmanuel Macron, ales de doar câteva luni, şi predecesorul său François Hollande au adus împreună un omagiu victimelor atentatelor, parcurgând acelaşi traseu.
Asociaţiile victimelor Life for Paris şi 13onze15 au prevăzut, la ora locală 12.30 (13.30, ora României), o ceremonie de comemorare în faţa Primăriei Arondismentului al XI-lea, cu discursuri, anumite piese muzicale şi eliberarea unor baloane.
Această zi de comemorăr urmează să se încheie prin înmânarea oficială a ”Medaliei naţionale a recunoştinţei victimelor terorismului”, o recunoaştere instituită în 2016, unor victime ale atentatelor de la 13 noiembrie, la Matignon.
Primarul Londrei Sadiq Khan asistă la ceremonii, pentru a ”mărturisi prietenia foarte puternică ce leagă cele două oraşe şi solidaritatea lor reciprocă împotriva terorismului”, a anunţat Primăria Parisului, în contextul în care capitala engleză a fost îndoliată de o serie de atentate în 2017 şi 2018.
STRES POSTTRAUMATIC ŞI DEPRESIE
Luna noiembrie rămâne, după trei ani, o perioadă complicată pentru multe victime şi rude ale victimelor. Unii se închid în casă, alţii fug din Paris şi de ceremoniile oficiale. Iar alţii se bucură de viaţă şi se duc la bar.
”Reconstrucţia nu este terminată, durează toată viaţa”, a declarat pentru AFP Anne, în vârstă de 45 de ani, – al cărei prenume a fost modificat -, care se afla la Bataclan împreună cu partenerul său.
”Nu-ţi revii niciodată. Nu este boală lungă, chiar dacă sfârşitul e acelaşi: absenţa persoanei iubite. Dar l-au omorât. Este nedrept”, declară Aurore Bonnet, al cărei soţ, Emmanuel, a fost ucis la Bataclan.
Potrivit unor anchete efectuate la şase şi 18 luni după fapte asupra a 190 de civili – ostatici, răniţi, martori, rude ale victimelor – şi făcute publice marţi, 18% din populaţia expusă atentatelor din ianuarie 2015 suferea de ”stare de stres posttraumatic”, iar 20% de tulburări depresive sau anxioase.
Cu toate că 53% dintre ei au primit un ajutor psihologic în 48 de ore, studiul notează ”o problemă de luare în grijă” şi preconizează, ”în măsura în care tulburările de sănătate ating 40% dintre persoanele expuse”, să se extindă la toţi ajutorul psihologic.
Anumite victime aşteaptă de-acum procesul, care ar putea avea loc în 2020.
În pofida absenţei probabile a comanditarilor, în boxa acuzaţilor se vor afla membrii celulei care a particpat la pregătirea atacurilor şi unicul membru al comandourilor încă în viaţă, Salah Abdeslam, în prezent încarcerat la Fleury-Mérogis.
El i-a adus cu maţina pe cei trei kamikaze la Stade de France în seara atacurilor, după care a abandonat o centură explozivă, ceea ce sugerează că şi el urma să comită un atentat sinucigaş.
