După un scrutin care a adus în prim-plan partidele antisistem şi pe cele de extremă dreapta, cele două tabere revendică guvernarea: coaliţia de dreapta/extremă dreapta, cu 37% din voturi, şi Mişcarea 5 Stele (M5S, antisistem), devenită primul partid al ţării, cu 33% din voturi.
Regulamentul Senatului prevede desfăşurarea a două tururi pe zi până la un patrulea scrutin – probabil, sâmbătă după-amiază -, pentru departajarea celor doi candidaţi plasaţi în frunte în turul al treilea.
În Camera Deputaţilor se va vota până când un candidat va obţine majoritatea absolută, ceea ce se va întâmpla, probabil, săptămâna viitoare.
Chiar dacă mai rămân câteva mandate contestate, coaliţia de dreapta mizează pe 260 de deputaţi, iar M5S pe 229, în condiţiile în care majoritatea absolută în Camera Deputaţilor este de 316 locuri.
La Senat, unde majoritatea absolută este de 161 de locuri (incluzându-i pe senatorii pe viaţă), coaliţia de dreapta dispune de 135, iar M5S de 112.
”Scrutinul de la 4 martie a dat naştere unui parlament compus din minorităţi”, a notat cotidianul Corriere della Sera, apreciind că forţele politice vor avea nevoie de ”o baie de umilinţă politică” pentru a ieşi din impas.
Negocierile actuale nu sunt însă decât o pregătire pentru cele care vor viza formarea guvernului şi care nu par să fi început, deocamdată cele două tabere mărginindu-se să se declare pregătite să discute cu oricine ar fi dispus să le adopte programul.
Preşedintele Italiei, Sergio Mattarella, va începe aceste consultări la începutul lui aprilie, timp în care guvernul condus de Paolo Gentiloni (centru-stânga) gestionează problemele curente.
În parlament pare să se fi configurat un echilibru în această săptămână în ce priveşte şefiile celor două camere: Camera Deputaţilor pentru M5S, Senatul pentru coaliţia de dreapta.
Lupa este însă dură în interiorul acestei coaliţii, unde Forza Italia (FI), partidul lui Silvio Berlusconi care a dominat dreapta italiană timp de 25 de ani, a obţinut doar 14% la scrutin, faţă de 17% pentru Liga condusă de Matteo Salvini (extrema dreapta).
Fără entuziasm, fostul premier s-a aliniat în spatele tânărului său aliat în cursa pentru conducerea guvernului, cerând în schimb preşedinţia Senatului pentru fostul său ministru al dezvoltării, Paolo Romani.
”Nu putem vota pentru el”, a replicat Luigi Di Maio, şeful M5S, care se opune alegerii oricărei persoane condamnate de justiţie.
Romani a fost condamnat la 16 luni de închisoare cu suspendare, pentru că şi-a lăsat fiica de 15 ani să vorbească de 12.000 de euro pe un an la telefonul de serviciu primit în calitate de consilier local la Monza.
Partidul Democrat (PD, centru-stânga), ieşit foarte ”şifonat” din alegeri, cu mai puţin de 20% din voturi, refuză deocamdată să joace rolul de ”cârjă” pentru vreun partid.
