Turcia fiind, în fond, unul dintre membrii organizaţiei, a anunţat miercuri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, informează AFP.
“Nu se poate nega că există divergenţe”, a recunoscut Stoltenberg în timpul prezentării reuniunii ministeriale. “Dezacordurile dintre aliaţi pun probleme şi de aceea avem nevoie de o discuţie sinceră şi deschisă” în cadrul unei reuniuni ministeriale, a explicat el.
NATO nu a condamnat operaţiunea militară lansată în 9 octombrie de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan împotriva miliţiilor kurde aliate ale coaliţiei internaţionale împotriva grupării Stat Islamic (SI), alianţă formată de SUA şi la care participă Turcia şi mai multe ţări din UE membre ale NATO.
Jens Stoltenberg a refuzat miercuri să condamne această intervenţie. În schimb, el a insistat asupra “îngrijorările legitime pentru securitatea sa” avansate de Turcia pentru a desfăşura această operaţiune.
În acelaşi timp, el a subliniat necesitatea de a continua lupta împotriva SI, pentru că această luptă “nu s-a încheiat”. “Califatul a fost înfrânt de coaliţia internaţională la care participă NATO, însă trebuie evitată resurgenţa”, a susţinut el.
Turcia a acceptat la 17 octombrie să-şi suspende ofensiva timp de cinci zile la cererea SUA. Un acord între Ankara şi Washington prevede punerea în aplicare a unei “zone de securitate” de 32 de kilometri în interiorul teritoriului sirian.
“Suntem încurajaţi de rezultatele acestui acord. (…) Acum urgenţa este menţinerea unui acord politic”, a spus Stoltenberg.
Secretarul general al NATO a refuzat să facă vreun comentariu asupra acordului încheiat marţi între Turcia şi Rusia, aliata preşedintelui sirian Bashar al-Assad, pentru o preluare a controlului în sectoare ale benzii frontaliere ce mărgineşte zona unde armata turcă şi-a declanşat intervenţia.
Obiectivul declarat este de “a facilita” retragerea forţelor kurde ale Unităţilor de Apărare a Poporului (YPG) şi dezarmarea lor în zonă.
