În cea de-a 100-a zi de proteste de la Sofia, vineri, câteva mii de oameni au înfruntat ploaia pentru a cere din nou demisia prim-ministrului Boyko Borisov și a cabinetului său conservator, precum și a procurorului șef al țării, Ivan Geshev.
Protestatarii acuză guvernul de favoritism, dependență de oligarhi puternici și de ddclanșare a urmăririlor împotriva oponenților politici – cele mai grave acuzații cu care s-au confruntat Borisov în cei aproape zece ani de guvernare.
“Problema noastră constă în simpla percepție a ceea ce este normal. Suntem atât de obișnuiți cu corupția, nepotismul, trotuarele sparte, gropile drumurilor, clădirile urâte, încât pentru noi ceea ce un european obișnuit ar considera inadmisibil s-a transformat în ceva obișnuit”, declară unul dintre participanții la proteste, Vladimir Vasilev.
Împotriva zidului
Două incidente de nivel înalt au aprins siguranța protestatarilor. În primul rând, o transmisie live pe Facebook în iulie a dezvăluit că un oligarh a închis o plajă publică pentru vila sa de pe litoral și că agenții de securitate de stat au interzis accesul publicului la ea. Apoi, polițiști puternic înarmați și procurori au atacat birourile unuia dintre cei mai puternici critici ai lui Borisov, Rumen Radev.
Vasilev, un inginer și muzician în vârstă de 42 de ani, spune că anii de guvernare proastă au estompat percepția oamenilor, aceste incidente echivalând cu o ”ridicare a ceții de pe ochi”. În ciuda presiunii considerabile de a demisiona și a furtunii altor acuzații de corupție la nivel înalt și trafic de influență, Borisov a refuzat să demisioneze, spunând că va rămâne la putere până la sfârșitul mandatului său, în martie 2021.
Totuși, sondajele recente arată că bulgarii nu-l mai văd pe Borisov ca pe un tip dur și fost pompier cu o centură neagră în karate, care comunica alegătorilor cu ușurință.
Aproximativ 66 la sută dintre bulgari susțin protestele și 44 la sută își doresc demisia imediată și alegerile anticipate, în timp ce susținerea a lui Borisov a scăzut la un minim istoric de 20,3 la sută, potrivit unui recent sondaj de cercetare Alpha.
„Oamenii s-au trezit”
Demonstrațiile au solidarizat, de asemenea, bulgarii obișnuiți, care și-au dat seama că nu erau singuri în demersurile lor pentru morală, integritate și inteligență în politică. Oameni din toate categoriile sociale – și din tot spectrul politic – s-au alăturat în mitingurile de seară, o premieră pentru Bulgaria, iar sute de bulgari care locuiesc în străinătate au organizat, de asemenea, proteste.
După săptămâni în care a solicitat ca Bruxelles-ul să-și îndrepte privirile spre evoluțiile din cel mai sărac stat membru, Parlamentul European a adoptat săptămâna trecută o rezoluție critică. Acesta a oferit „sprijin fără echivoc cetățenilor bulgari în cererile și aspirațiile lor legitime de justiție, transparență, responsabilitate și democrație”.
Într-o încercare eșuată de a liniști protestatarii, Borisov a demis mai mulți miniștri cheie. Însă noaptea de violență din 3 septembrie, când forțele anti-protestatari au dispersat mitingul cu forța, au arestat 126 de protestatari și au bătut zeci de oameni într-o demonstrație de forță fără precedent, a exacerbat furia oamenilor.
