Planul urbanistic aprobat de consiliul local în această săptămână arată că „centrele pentru migranţi nu trebuie să fie localizate la minim 150 de metri distanţă de şcoli”. Oraşul, care are 15.000 de locuitori, găzduieşte în prezent în jur de 20 de azilanţi.
Primarul oraşului, Marco Ghezzi, membru al partidului anti-imigraţie Liga Nordului, a apărat decizia susţinând că la astfel de centre are loc trafic de droguri.
„Într-un alt centru din apropiere, avea loc trafic de droguri. Drept urmare, am luată această decizie ca precauţie şi pentru a ne apăra şcolile. Există riscul ca centrele să fie folosite pentru trafic de droguri şi atunci este de bun simţ ca aceste facilităţi să fie în cel mai bun loc pentru comunitate pentru a favoriza intergrarea”, a declarat Ghezzi pentru Radio Capital.
Ghezzi a precizat că „nu există discriminare, este doar o chestiune de bun simţ”.
Partidele de opoziţie şi grupările pentru drepturile omului şi-au exprimat indignarea, numind legea ca fiind „un act discriminatoriu”.
Senatorul Andrea Marcucci a declarat că este „apartheid, o abominaţie care trebuie oprită”. Senatorul Eugenio Comincini de la Partidul Democrat, a scris pe Twitter: „În Calolziocorte, consiliul majoritar din Liga Nordului a aprobat o regulă scandaloasă care separă teritoriile în zone cu acces restricţionat pentru migranţi. Suntem martorii creării unor ghetto-uri! Voi face o cerere oficială către ministrul Salvini pentru a clarifica poziţia partidului său!”
În 2017, consiliul local din Palazzago, din provincia Bergamo, a aprobat o ordonanţă locală care prevede că oricine găzduieşte migranţi trebuie să anunţe autorităţile sau vor primi amenzi de până la 15.000 de euro. În 2015, într-un oraş de mici dimensiuni din provincia Pavia, primarul le-a interzis azilanţilor să se antreneze pe terenul de fotbal local.
