O rezoluţie în acest sens, prezentată de Egipt, a fost adoptată marţi de 146 din cele 193 de ţări membre ONU. Trei ţări au votat împotrivă – Statele Unite, Israel şi Australia -, 15 s-au abţinut, iar celelalte nu s-au prezentat la acest scrutin.
În afară de miza juridică, acest text este foarte simbolic, în contextul în care palestinienii nu au un stat, iar administraţia lui Donald Trump continuă să întrârzie să prezinte un plan de pace în vederea soluţionării conflictului israeliano-palestinian.
La 27 septembrie, în marja AG anuale a ONU, ”Grupul Celor 77 şi Chinei” – din care fac parte în prezent 134 de ţări – a hotărât ca Palestina să preia în 2019 preşedinţia sa rotativă.
Înfiinţat cu scopul de a favoriza interesele economice ale membrilor săi, G77 – cea mai mare coaliţie de state în curs de dezvoltare din cadrul ONU – este în prezent o forţă de negociere cu greutate, mai ales în probleme bugetare.
Rezoluţia prevede o serie de modalităţi ”de participare a statului Palestina” la diverse sesiuni şi conferinţe internaţionale la care va participa G77 anul viitor.
Într-o anexă comună se citează, între altele, ”dreptul de a face declaraţii în numele Grupului Celor 77 şi Chinei”, ”dreptul de a fi coautor al unor propuneri şi amendamente” şi ”dreptul de a prezenta moţiuni de procedură”.
Textul rezoluţiei aminteşte că ”statul Palestina” este deja ”parte a numeroase instrumente încheiate sub auspiciile Organizaţiei Naţiunilor Unite şi că este membru cu drepturi depline al mai multor instituţii specializate şi organe ale Organizaţiei Naţiunilor Unite”.
”RECUNOAŞTERE INTERNAŢIONALĂ”
Această rezoluţie oferă Palestinei ”capacitatea de a vorbi, de a patrona texte, prerogative pe care nu le are” ca observator, precizează un diplomat sub protecţia anonimatului.
Prezidarea G77 ”le va permite palestinienilor să obţină o recunoaştere internaţională, va arăta că ei sunt actor internaţional capabil să vorbească despre altceva decât despre conflictul israliano-palestinian”, a adăugat acest diplomat.
Aflate în conflict cu Palestina după recunoaşterea, în urmă cu aproape un an, a Ierusalimuluii drept capitala Israelului, Statele Unite şi-au exprimat dezacordul aprig faţă de noul rol care i-a fost acordat.
”Palestinienii nu sunt un stat membru al ONU şi nu sunt deloc un stat”, a reacţionat sec, într-un comunicat, ambasadoarea demisionară americană la ONU Nikki Haley.
”Eroarea ONU de astăzi (marţi) subminează speranţele unei păci, alimentând iluzia întreţinută de către unii lideri palestinieni că ei pot avansa către obiectivele lor fără negocieri de pace directe” cu israelienii, a adăugat ea, apreciind că ”votul nu ajută cu nimic poporul palestinian”.
”Acest vot arată multilateralismul în cea mai bună zi a sa”, a subliniat, din contră, în Adunarea Generală, ambasadorul palestinian la ONU Riyad Mansour. ”Acest vor este o expresie a respectului faţă de hotărârea G77” de a încredinţa preşedinţia sa palestinienilor, a apreciat el.
Palestinienii se pot lăuda că au realizat un scor bun, având în vedere că 146 de ţări le-au susţinut demersul.
La sfârşitul lui 2017, când AG a ONU s-a pronunţat asupra unei rezoluţii de condamnare a deciziei americane de recunoaştere unilaterală a Ierusalimului drept capitală a Israelului, 128 din cele 193 de ţări membre au aprobat-o. Nouă ţări, între care Statele Unite, i s-au opus. În urma unor presiuni puternice exercitate de către americani, 35 de ţări s-au abţinut, iar 21 nu au avut reprezentanţi în sală.
La sfârşitul lui septembrie, preşedintele palestinian Mahmoud Abbas – care a notat că ”183 de ţări” membre ONU au ”recunoscut” Palestina – a îndemnat ”toate ţările din lume, şi pe ceile care nu au făcut-o, să efectueze această recunoaştere”.
Mai multe ţări europene – între care Regatul Unit şi Germania – au ţinut să sublinieze marţi că votul lor pozitiv nu reprezintă o recunoaştere a Palestinei ca stat.
