În convorbiri desfăşurate înaintea reuniunii miniştrilor de externe din UE, ce are loc luni la Luxemburg, cei doi oficiali au opinat că procedurile UE împotriva ţărilor lor au o motivaţie politică.
Ei au subliniat că măsurile luate de Budapesta şi Varşovia respectă pe deplin reglementările UE.
Potrivit celor doi miniştri, adevăratul motiv al atitudinii Comisiei Europene îl reprezintă politicile privind migraţia adoptate de Ungaria şi Polonia, care nu vor accepta migranţi ilegali şi care vor respinge orice schemă de redistribuire obligatorie a solicitanţilor de azil.
Unul dintre subiectele de dispută între Varşovia şi Comisia Europeană este controversata reformă a Curţii Supreme poloneze.
La 2 iulie, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva Poloniei, argumentând că schimbările iniţiate de Varşovia subminează principiul independenţei sistemului judiciar, inclusiv inamovibilitatea magistraţilor, şi în acest fel Polonia nu îşi respectă obligaţiile care îi revin potrivit Tratatului privind UE, mai exact articolul referitor la Carta Drepturilor Fundamentale a UE.
Cum răspunsul primit nu a fost satisfăcător, pe 24 septembrie Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, o acţiune similară fiind iniţiată de executivul comunitar împotriva Poloniei în decembrie 2017 după o reformă a instanţelor poloneze de drept comun.
Polonia este vizată şi de o altă procedură, cea de activare a articolului 7 al Tratatului de la Lisabona, lansată în decembrie de Comisia Europeană în legătură cu temerile privind statul de drept. Această procedură este declanşată atunci când se constată că într-un stat membru există un risc de încălcare gravă a valorilor UE şi ea poate duce la sancţiuni contra ţării respective.
