“După o atentă analiză, am luat hotărârea de a candida pentru preşedinţia Consiliului Superior al Magistraturii. Le-am împărtăşit hotărârea mea colegilor din CSM astăzi, iar acum o fac şi aici, public, asumându-mi tot ceea ce urmează”, a scris Bogdan Mateescu pe Facebook.
Potrivit acestuia, decenţa, asumarea, profesionalismul, dialogul onest şi constructiv, responsabilitatea, respectul sunt valori în care crede cu tărie şi care trebuie ataşate ideii de consolidare a Consiliului, decredibilizarea sa fiind “extrem de dăunătoare”.
“Consider că este esenţial pentru magistratură, dar şi pentru societate un Consiliu coerent, care să contribuie cu toată energia lui şi cu toată forţa argumentelor miilor de magistraţi la îmbunătăţirea cadrului legal care să le apere cu adevărat independenţa, în contextul imensei responsabilităţi pe care o poartă. Un Consiliu care să depună toate eforturile posibile pentru a fi îndeplinite condiţiile necesare înfăptuirii unui act de justiţie de calitate în beneficiul cetăţenilor, dar şi pentru a asigura păstrarea standardelor de demnitate şi de conduită ataşate statutului de magistrat”, a precizat judecătorul.
Consiliul Superior al Magistraturii are în componenţă 19 membri: nouă judecători şi cinci procurori aleşi de magistraţi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor, doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi trei membri de drept – ministrul Justiţiei, preşedintele ÎCCJ şi procurorul general al României. Mandatul membrilor aleşi este de şase ani, fără posibilitatea reînvestirii.
Potrivit Constituţiei şi Legii 317/2004 privind CSM, Consiliul este condus de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit.
Au dreptul să candideze doar cei nouă judecători şi cinci procurori aleşi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Nu pot candida la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte membrii de drept ai CSM şi reprezentanţii societăţii civile.
Conducerea CSM este aleasă prin votul membrilor plenului şi dacă preşedintele este judecător, vicepreşedintele trebuie să fie procuror şi invers.
