Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, cu 149 voturi ”pentru”, 115 ”împotrivă” şi 16 ”abţineri”, proiectul de modificare a Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, stabilind, între altele, necesitatea efectuării dovezii de încercare a medierii pentru anumite categorii de litigii până la primul termen de judecată, inclusiv.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006, în sensul clarificării modalităţii de soluţionare a litigiilor prin procedura medierii, atât înainte, cât şi după declanşarea unui proces în faţa instanţei de judecată, a necesităţii efectuării dovezii de încercare a medierii, pentru anumite categorii de litigii, cel mai târziu, la primul termen de judecată, precum şi a măsurilor pe care instanţa le poate lua, în lipsa acestora.
Potrivit textelor adoptate, persoanele fizice sau juridice au dreptul de a-şi soluţiona disputele prin mediere atât în afara, cât şi în cadrul procedurilor obligatorii de soluţionare amiabilă a conflictelor prevăzute de lege.
Dacă legea nu prevede altfel, părţile, persoane fizice sau juridice, îşi pot soluţiona conflictele de orice natură prin procedura medierii, chiar şi după declanşarea unui proces în faţa instanţei de judecată.
Dovada încercării procedurii de mediere se face printr-un certificat de informare eliberat de mediatorul care a realizat informarea, în cazul în care părţile au parcurs doar şedinţa de informare, sau prin procesul-verbal de închidere a procedurii de mediere. În cazul în care una dintre părţi refuză în scris participarea la mediere, nu răspunde invitaţiei ori nu se prezintă la data fixată pentru mediere, se întocmeşte un proces-verbal, care se depune la dosarul instanţei şi nu constituie dovadă a încercării de mediere. Prin excepţie, dovada încercării procedurii de mediere de către reclamant va fi considerată ca fiind îndeplinită şi prin depunerea la dosarul cauzei a procesului-verbal de neprezentare a uneia dintre părţi, întocmit de mediator, numai în situaţia în care se probează primirea invitaţiei la mediere de către pârât.
Judecătorul, procurorul, notarul public, avocatul, executorul judecătoresc şi consilierul juridic recomandă părţilor, respectiv părţii pe care o reprezintă soluţionarea amiabilă a litigiului/a conflictului, prin procedura medierii, potrivit legii speciale.
Prevederile prezentei legi sunt aplicabile şi conflictelor din domeniul protecţiei consumatorilor, în cazul în care consumatorul invocă existenţa unui prejudiciu ca urmare a achiziţionării unor produse sau servicii defectuoase, a nerespectării clauzelor contractuale ori a garanţiilor acordate, a existenţei unor clauze abuzive cuprinse în contractele încheiate între consumatori şi agenţii economici ori a încălcării altor drepturi prevăzute de legislaţia naţională sau a Uniunii Europene în domeniul protecţiei consumatorilor.
Proiectul adoptat mai prevede că, dacă odată cu primirea cererii de chemare în judecată, reclamantul nu a depus dovada că s-a încercat soluţionarea conflictului prin mediere, instanţa, odată cu comunicarea
cererii de chemare în judecată, va solicita atât reclamantului, cât şi pârâtului să depună dovada că au încercat soluţionarea pe cale amiabilă a litigiului, dacă o astfel de încercare a avut loc. În cazul în care până la data la care judecătorul fixează primul termen de judecată niciuna dintre părţi nu comunică instanţei dovada, instanţa va solicita părţilor depunerea acesteia până la primul termen de judecată.
Deputatul PNL Ioan Cupşa a anunţat, în plen, că liberalii vor depune contestaţie la Curtea Constituţională, considerând că textul adoptat încalcă dreptul cetăţenilor la un proces echitabil.
El a susţinut că prin aceste modificări ale legii medierii cetăţenii sunt obligaţi să participe la o procedură de mediere. “Se încalcă dreptul la un proces echitabil”, a spus Cupşa, menţionând că orice cerere adresată instanţei, dacă nu este însoţită de dovada de încercare a soluţionării conflictului prin mediere, este respinsă de instanţa de judecată ca fiind inadmisibilă.
