“Fapta persoanei de a promova, în public, în orice mod, idei, concepţii sau doctrine antiromâneşti constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi”, prevede unul dintre articolele iniţiativei legislative depuse pe 28 iunie la Senat, primă cameră sesizată.
La un alt articol din proiect se arată că “distribuirea sau punerea la dispoziţie publicului de materiale antiromâneşti se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani”.
De asemenea, este interzisă comercializarea sau “răspândirea simbolurilor antiromâneşti şi untilizarea acestora în spaţiul public”, încălcarea acestei prevederi fiind pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani, dar şi interzicerea unor drepturi, potrivit articolului 5 din proiectul legislativ. Nu se consideră infracţiune dacă fapta este săvârşită în interesul artei, ştiinţei, cercetării sau educaţiei, sau în scopul dezbaterilor unor aspecte de interes public.
O altă prevedere din propunerea legislativă arată că “se consideră infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antiromânesc, dar şi aderarea sau sprijinirea unei astfel de organizaţii”. De asemenea, persoanele care denunţă existenţa organizaţiei, înainte ca aceasta să fie descoperită, nu se pedepsesc.
Iniţiatorii explică, în proiectul de lege, cuvântul “antiromânism” astfel: “percepţia referitoare la români exprimată ca ură împotriva acestora, precum şi manifestările verbale sau fizice, motivate de ură împotriva românilor, îndreptate împotriva românilor sau ne-românilor, a proprietăţilor românilor, a instituţiilor comunităţilor româneşti sau a lăcaşurilor de cult ale românilor.”
Potrivit propunerii legislative, “organizaţie cu caracter antiromânesc” se defineşte astfel: “orice grup format din trei sau mai multe persoane, care îşi desfăşoară activitatea temporar sau permanent, în scopul ptomovării ideilor, concepţiilor sau doctrinelor antiromâneşti. În această categorie pot fi incluse organizaţiile cu sau fără personalitate juridică, partidele şi mişcările politice, asociaţiile şi fundaţiile, societăţile reglementate de Legea societăţilot nr 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orive alte persoane juridice care intră sub incidenţa prezentei legi”.
Simbolurile antiromâneşti constă în “drapele, emblemele, insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum şi orice alte asemenea însemne, care transmit idei, concepţii sau doctrine care promovează antiromânismul”. Materiale antiromâneşti înseamnă “imagini, mesaje text, conţinut audio-video, precum şi orice alte asemenea reprezentări, care transmit idei, concepţii sau doctrine care promovează antiromânismul”.
Iniţiatorii susţin că Parlamentul a adoptat o lege referitoare la combaterea antisemitismului, însă prevederile propunerii adoptate se potrivesc şi entru combaterea antiromânismului.
“De curând, Parlamentul României a adoptat o Lege privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului. Prevederile acestei legi sunt cât se poate de valabile şi identic aplicabile pentru prevenirea şi combaterea antiromânismului, un curent suţinut care se manifestă şi proliferează tot mai agresiv. Antiromânismul este o formă de luptă împotriva tuturor expresiilor de afirmare a identităţii româneşti, de contestare a suveranităţii naţionale legitime a naţiunii române, cât şi de exprimare a unor idei, concepte, doctrine ori politici care vizează xenofobia în raport cu poporul român ori discriminarea negativă a acestuia”, se arată în proiectul depus la Senat, ca primă cameră sesizată.
Printre iniţiatorii proiectului de lege se ală şi preşedintele executiv al PMP, Marius Paşcan, membru în Comsiia specială pentru elaborarea Codului administrativ, care a declarat joi că propunerile de modificare a Codului administrativ urmăesc oficializarea limbii maghiare în România, lucru care “lezează” suveranitatea ţării.
“Prin complicitatea coaliţiei trădării naţionale PSD-ALDE, udemeriştii se pregătesc să sărbătorească un important succes, reprezentând un pericol pe termen lung pentru România. Noul Cod Administrativ, pe cale să fie adoptat de Parlament, lezează suveranitatea ţării şi reprezintă parafarea legislativă a strategiei pe termen lung de edificare a autonomiei teritoriale pe criterii etnice, în regiunile botezate separatist drept Ţinutul Secuiesc şi Partium”, a declarat joi Marius Paşcan, într-un comunicat de presă.
Iniţiativa este semnată de 33 de parlamentari PSD, PNL, PMP şi USR, printre care şi preşedintele Partidului Mişcarea Populară, Eugen Tomac. Proiect va intra în procedură parlamentară, Senatul fiind prim for sesizat, iar Camera Deputaţilor fiind decizională.
