Sfântul Apostol Andrei s-a născut în Betsaida, localitate aflată pe malul Lacului Ghenizaret din Galileea, şi este fratele Sfântului Apostol Petru. Inițial, era ucenicul Sfântului Ioan Botezătorul, de la care aude că Hristos este Mesia cel așteptat. Astfel, devine ucenic al lui Iisus Hristos, chemând și pe fratele său, Simon, care va deveni Apostolul Petru. De aceea este numit Cel Dintâi Chemat. Cei doi au renunțat la îndeletnicirea de pescari, i-au urmat lui Hristos și, după Învierea Domnului, au devenit „pescari de oameni”, adică apostoli. După Înălţarea Domnului, sorţii au decis ca Andrei să propovăduiască în Bitinia, Tracia, Macedonia şi Sciţia Minor (Dacia Pontică, Dobrogea de astăzi, în cetăţile Tomis, Callatis, Histria), apoi Bizanţ şi Grecia. De aceea este cunoscut drept „apostolul românilor”.
Conform istoricilor bisericești, Sfântul Apostol Andrei a fost martirizat în cetatea Patras, din Grecia de astăzi, prin răstignire, cu capul în jos, pe o cruce în formă de X, numită „crucea Sfântului Andrei”. Moaştele sale au fost duse la Constantinopol în anul 350. În anul 850, împăratul Vasile I Macedonea-nul a redat locuitorilor din Patras capul Sfântului Apostol. În urma celei de-a patra cruciade, moaştele Sfântului Andrei au ajuns la Amalfi, în Italia, apoi, în 1462, ele au fost duse la Roma. În anul 1964, capul Sfântului Andrei a fost înapoiat locuitorilor din Patras.
În anul 1995, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române l-a declarat sfânt cu cruce roşie, fiind cinstit în toată Patriarhia Română, iar în 1997 Sf. Andrei a fost numit Ocrotitor al României. În anul 2012, 30 noiembrie a devenit zi de sărbătoare legală.
Sfântul Andrei este ocrotitorul României, al Rusiei, al Greciei și al Scoţiei (care are un X pe steag).
Aproape 700.000 de români poartă numele Sfântului Apostol Andrei.
Mănăstirea Peștera Sfântului Apostol Andrei
Conform scrierilor teologice şi istorice, Sf. Ap. Andrei a ajuns pe pământul dobrogean în jurul anului 60 d.Hr. şi s-a oprit cu ucenicii săi aici, unde a găsit trei preoţi păgâni care slujeau în peşteră, geţi de neam, cunoscuţi sub numele Innal, Rimmal şi Pinnal. Peștera este situată în Dealul Urluiului, la 4 km de localitatea Ion Corvin și aproximativ 80 de kilometri de Constanța.
Conform tradiției, aici s-a adăpostit Sfântul Apostol Andrei, fiind considerată primul lăcaş de cult de pe teritoriul ţării noastre şi poarta de pătrundere a creştinismului pe teritoriul României.
I-a botezat în apa unuia din izvoarele care curge lângă peşteră (Pârâul Cuzgun), după care au fost hirotoniţi ca preoţi creştini. Izvoarele se văd şi astăzi, iar localnicii şi pelerinii le consideră izvoarele cu apa cea mai bună din tot cuprinsul Dobrogei. Acest loc de rugăciune şi vieţuire duhovnicească a devenit o adevărată vatră monahală, cunoscută bine în zonă, așa cum demonstrează toponimia locului. Pădurea care adăpostea sihăstria s-a numit în popor sfântă, iar valea din împrejurimi Valea Călugărilor.
Peste timp, în vara anului 1990, doi vieţuitori de la Mănăstirea Sihăstria, ieromonahul Victor Ghindăoanu şi monahul Nicodim Dincă, care era de fel din partea locului, din satul Zorile, au sosit în Dobrogea cu gândul de a reface vechea vatră monahală. S-au ridicat chilii, un paraclis, iar pe 17 octombrie 1993 s-a pus piatra de temelie a bisericii mari.
Este ocrotitorul Dobrogei, unde i s-a ridicat o catedrală ce a fost sfințită în anul 2006, de către IPS Teodosie. În sfântul lăcaș se află o părticică din moaștele Sf. Apostol, adusă din Grecia.
Zilele trecute a fost sfințită Catedrala Națională sau a Mântuirii Neamului Românesc, un eveniment încadrat în Anul Centenarului Marii Uniri, la care a participat, alături de PF Daniel, Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Constantinopolului. Astăzi, 30 noiembrie 2018, cu prilejul sărbătorii Sf. Ap. Andrei, cel de-al doilea hram al Catedralei Naționale, de la ora 9.30, va fi săvârșită Sf. Liturghie de către PF Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului și a toată Palestina, și PF Daniel, Patriarhul BOR, împreună cu un sobor de ierarhi, preoți și diaconi.
