Mărţişorul, simbolizat printr-un şnur bicolor, confecţionat din două fire de lână sau de mătase răsucite, unul alb şi unul roşu, ataşat unui obiect artizanal, este oferit doamnelor şi domnişoarelor la 1 martie, prima zi de primăvară calendaristică. Această sărbătoare este strâns legată de tradiţiile Anului Nou, celebrat în timpurile străvechi la începutul lunii martie, odată cu începutul Anului Agrar, notează Elena Niculiţă-Voronca, în lucrarea ”Datinile şi credinţele poporului român”, potrivit site-ului www.enciclopedia-dacica.ro.
Conform tradiţiei populare, primăvara începe cu Baba Dochia şi zilele ei, cunoscute drept Zilele babei. Acestea sunt, de fapt, primele 9 sau 12 zile ale lunii martie, peste care s-a suprapus sărbătoarea creştină a Sfintei Muceniţe Evdochia. Zilele babei corespund cu zilele de urcuş ale Babei Dochia cu oile la munte, urcuş dedicat morţii şi renaşterii sezoniere a zeiţei agrare şi a timpului calendaristic, în preajma echinocţiului de primăvară. Astfel, la români, simbolul mărţişorului este corelat şi cu Baba Dochia, după unele tradiţii, firul Mărţişorului fiind tors de aceasta în timp ce urca cu oile la munte, potrivit site-ului www.crestinortodox.ro.
