Printre temele “cu vocaţie consensuală” şi de “anvergură naţională” propuse de Tăriceanu se numără: admiterea ţării în spaţiul Schengen, ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, creşterea fondurilor de coeziune care să ne permită recuperarea decalajelor faţă de ţările dezvoltate, refuzul condiţionării alocării fondurilor structurale în următorul exerciţiu bugetar de criterii ce pot fi interpretate subiectiv şi interesat, condiţionare ce nu corespunde literei şi spiritului tratatelor, şi obţinerea pentru fermierii români de subvenţii egale cu cei din ţările vestice, blocarea tuturor iniţiativelor de tip protecţionist – cum este astăzi Pachetul pe Mobilitate, menite să îngrădească accesul întreprinzătorilor şi lucrătorilor români la piaţa unică europeană.
“Ne aflăm la finalul campaniei electorale pentru alegerea reprezentanţilor noştri în Parlamentul European. După momentul final al votului, aş vrea să vorbim mai puţin despre rezultate şi procente şi mai mult despre ce vom face după. Cred că avem şansa unui nou proiect naţional: o Românie puternică într-o Europă unită. În România postdecembristă am avut prea puţine proiecte naţionale. În fapt, doar două: aderarea la NATO în 2004 şi integrarea în Uniunea Europeană în 2007. Două proiecte esenţiale pentru români, două proiecte pe care avem datoria să le ducem până la capăt, lăsând raţiunea să triumfe în faţa divergenţelor de orice fel şi peste oricare interese în afara celui naţional”, se arată în documentul postat miercuri pe site-ul ALDE.
Tăriceanu îi invită pe politicenii români, după alegerile pentru PE, “să se aşeze la masă pentru a stabili un mod de cooperare în comisiile şi plenul Parlamentului European”.
“Vă invit să învăţăm din greşelile trecutului şi să încetăm să ne mai exportăm neînţelegerile şi conflictele la Bruxelles sau la Strasbourg. Să încetăm să ne mai ponegrim ţara în numele unor interese partizane, mărunte ori doar pentru a da satisfacţie grupurilor politice din care vom face parte. Istoria ne-a învăţat că mult prea adesea neprietenii ţării şi-au atins scopurile atunci când au reuşit să stârnească între noi conflicte. A venit vremea să nu ne mai lăsăm dezbinaţi şi să învăţăm să luptăm împreună pentru poporul care ne alege, pentru că, urmând povaţa marelui Ion I. C. Brătianu de acum un veac, ‘fiţi cât de modeşti pentru persoana dumneavoastră, nu fiţi modeşti pentru poporul pe care îl reprezentaţi’. Vă lansez, aşadar, chemarea să stabilim împreună care vor fi priorităţile României în cei cinci ani de mandat al noului Parlament European şi să ne conjugăm eforturile pentru îndeplinirea acelor obiective despre care vom cădea de acord că sunt nu numai prioritare, dar şi comune”, subliniază Tăriceanu în scrisoare.
De asemenea, el propune ca “toţi deputaţii europeni aleşi în România, indiferent de familia lor politică” să se reunească periodic “pentru a identifica acele teme de maximă relevanţă pentru economia şi societatea românească în vederea adoptării unei poziţii comune la votul în comisii sau în plen”.
“Stimaţi colegi, putem să dăm acestui acord numele “România Puternică” sau orice altă denumire pe care o vom stabili împreună şi care să semnifice hotărârea noastră de a vorbi pe o singură voce atunci când interesele tuturor cetăţenilor români sunt în joc. Un astfel de acord poate şi trebuie să netezească în cel mai scurt timp drumul României spre locul pe care îl merită în Europa. Această iniţiativă trebuie să fie una sinceră şi unanimă. Cum nu este potrivit ca ea să devină apanajul sau instrumentul electoral al niciunui partid, vă propun ca noul organism proeuropean pe care sper că îl vom crea – Grupul pentru România Puternică – să fie condus prin rotaţie de fiecare partid ce va avea reprezentare în Parlamentul European”, adaugă Tăriceanu.
Acceptând că există “interese electorale divergente, aşa cum este şi firesc într-o democraţie, unanimitatea fiind străină regimurilor democratice”, Călin Popescu-Tăriceanu subliniază “excepţia notabilă a marilor interese ale ţării” în care acordul forţelor politice trebuie să acţioneze “împreună”.
“Există momente cruciale în care avem datoria să ne plasăm deasupra poziţiilor antagoniste. Pentru că, indiferent câte motive am avea să acţionăm mai degrabă separat decât împreună, ştiu că în orice partid am fi ne iubim sincer ţara şi vrem cu toţii să facem mai mult pentru ea. Vă propun să ne unim fără întârziere şi fără ezitare eforturile pentru a aduce pe agenda viitorului Parlament European şi a viitoarei Comisii Europene temele de interes pentru români. Oriunde s-ar afla ei”, îşi încheie Tăriceanu scrisoarea.
