„Deciziile Curţii Constituţionale sunt obligatorii, iar legislaţia României – şi a tuturor ţărilor Uniunii Europene – nu permite ca o hotărâre judecătorească, o decizie a unei instanţe – inclusiv a celei constituţionale – să fie supuse unui referendum. Sunt mai multe interdicţii în legătură cu organizarea referendumurilor, inclusiv în ceea ce priveşte regimul taxelor şi impozitelor. (…) Decizia Curţii Constituţionale trebuie pusă în aplicare, iar preşedintele este cel care ar trebui să fie exemplu în ceea ce priveşte executarea imediată a deciziilor tuturor instanţelor judiciare şi constituţionale din România. În acelaşi timp, o dezbatere publică pe orice fel de problemă poate fi lansată inclusiv de preşedintele României, dar acestea sunt lucruri deosebite. Dezbaterea publică poate avea loc pe orice fel de problemă care interesează societatea românească, dar în niciun caz acest lucru nu afectează obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale. Preşedintele are pârghii pentru a influenţa în bine viaţa socială, economică şi politică a ţării”, a spus fostul judecător CCR, Toni Greblă, pentru Mediafax.
Toni Greblă a mai dat şi exemplul fostului preşedinte Traian Băsescu care, spune fostul judecător CCR, că el nu şi-a respectat atribuţiile prevăzute în legea fundamentală.
„Din păcate, în loc să respecte atribuţiile prevăzute în legea fundamentală, preşedintele Traian Băsescu a vrut să fie preşedinte jucător şi am văzut cu toţii ce a ieşit din acest mandat. Iar acum, preşedintele Iohannis nu şi-a exercitat deloc rolul de preşedinte mediator în societate şi a ales o altă variantă a execritării mandatului de preşedinte şi anume aceea de a se poziţiona ca lider politic al opoziţiei la coaliţia PSD-ALDE. Toată activitatea – cel puţin din ultimii ani – a preşedintelui Iohannis se manifestă ca cel care face opoziţie coaliţiei la guvernare, încălcându-şi atribuţiile de mediator şi abandonând total ideea măcar a unei aparenţe de imparţialitate”, a mai spus Toni Greblă.
Precizările vin după ce preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, marţi, că este dispus să pună, în cadrul unei dezbateri, mai multe întrebări care reies din motivarea CCR, precizând că un referendum “poate să fie la finalul unei astfel de dezbateri”.
“Dacă citim motivarea, se pune întrebarea care mai este statutul procurorilor în România. Mai sunt procurorii independenţi sau sunt duşi procurorii mai degrabă în subordinea ministrului Justiţiei, decât sub autoritatea ministrului, aşa cum scrie în Constituţie. Este o întrebare la care trebuie să răspundă. O altă întrebare este de ce avem un ministru al Justiţiei care decide şi preşedintele execută fără să se ţină seama de avizul CSM? Cum poate CSM să-şi îndeplinească rolul de garantare a independenţei justiţiei, dacă CSM nici nu mai contează în procedura de demitere a unui procuror şef. Iată întrebări la care încet încet trebuie să înceapă să răspundă şi unii şi alţii. Sunt dispus să pun aceste întrebări într-o dezbatere publică. Un referendum poate să fie la finalul unei astfel de dezbateri. Poate este nevoie de o clarificare în Constituţie”, a declarat Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.
Preşedintele a mai precizat că „poate trebuie să gândim împreună dacă arhitectura statului este bine gândită” sau dacă trebuie introduse noi mecanisme care să garanteze că nu ne îndepărtăm de la valorile democratice.
“Poate e nevoie să vedem ce persoane pot fi chemate la conducerea statului. Revenim la discuţia din toamna lui 2016 şi atunci lucrurile au fost interpretate în fel şi chip. Care sunt paşii juridici urmează să vă lămuresc atunci când împreună cu juriştii din Administraţie ajungem la o concluzie. E vorba de o speţă care cu siguranţă va avea efecte asupra felului în care funcţionează statul în continuare. Nu putem face greşeala să aplicăm mecanic nişte lucruri, fiindcă riscul este să ne găsim într-o formă fără fond. Noi nu avem nevoie de un stat care să fie o formă fără fond, ci de un stat puternic şi atunci trebuie să găsim răspunsurile la aceste întrebări. Motivarea foarte amplă scrisă de CCR ne dă câteva indicaţii, ne ridică probleme. Nu putem face următorul pas până nu clarificăm ce anume ni se transmite în motivare”, a mai declarat Klaus Iohannis.
