Potrivit sursei citate, taxa clawback aplicată uniform şi medicamentelor ieftine şi celor care costă mii de euro reprezintă “principala cauză” a dispariţiei de pe piaţă a medicamentelor atât de necesare bolnavilor cronici.
APMGR susţine că celor aproape 2.000 de medicamente retrase de producători în decursul a doar doi ani, conform sondajului IRES realizat la solicitarea Institutului pentru Politici Publice, li se vor adăuga alte 2.300 de medicamente ce vor dispărea de pe piaţă în perioada imediat următoare.
Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice face un nou apel către Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor Publice pentru a introduce imediat modul de calcul diferenţiat al acestei taxe, care “poate asigura” accesul la tratament a milioane de români în condiţii de “impact minim” asupra cheltuielilor publice.
“Taxa clawback are un impact mult mai puternic asupra medicamentelor cu preţ scăzut, prin urmare acestea ajung să aibă un preţ sub costul de producţie şi sunt scoase din fabricaţie sau oprite de la comercializare”, afirmă Adrian Grecu, preşedintele APMGR, citat în comunicatul de presă.
APMGR atrage atenţia că 60% din acestea sunt medicamente sub 25 de lei, utilizate de peste 8,5 milioane de pacienţi şi, în marea lor majoritate, fabricate în România.
“Situaţia este deja gravă – conform aceluiaşi sondaj unul din trei români care suferă de o boală cronică nu găseşte medicamente prescrise pe reţetă atunci când intră în prima farmacie -, dar va deveni dramatică în mai puţin de un an. Deja există o criză majoră a medicamentelor importante, a celor oncologice, precum Cisplatin, Tamoxifen, Fluorouracil sau Flutamidă, care se găsesc din ce în ce mai greu. Conform simulărilor CNAS, prin introducerea metodei de calcul diferenţiat al taxei clawback în funcţie de preţul de referinţă generic, încasările din taxa clawback ar putea fi mai mici cu cel mult 0,11 milioane lei în perioada 1 ianuarie 2018 – 1 aprilie 2019 (cinci trimestre). Taxa clawback s-ar reduce însă pentru medicamentele ieftine la 18,57% în trimestrul 4 al acestui an, faţă de nivelul de 27,53% estimat de CNAS în caz că modul actual de calcul al taxei rămâne neschimbat. Pentru medicamentele scumpe impactul este marginal”, susţin reprezentanţii APMGR.
De asemenea, APMGR consideră că implementarea calculului diferenţiat, concomitent cu introducerea de noi medicamente pe lista celor compensate doar cu alocare de finanţare suplimentară sau prin contracte cost-volum sau cost-volum-rezultat reprezintă “singurele măsuri” care pot opri dispariţia medicamentelor ieftine din România.
