Potrivit reprezentanților RASCI (asociația reprezentativă pentru segmentul de medicamente fără prescripție medicală, suplimente alimentare și dispozitive medicale pentru îngrijire personală), se impune un cadru legislativ coerent care să reglementeze unitar toate produsele clasificate drept suplimente alimentare: „Cadrul legislativ actual este incomplet, fapt care îl pune în pericol în primul rând pe consumator. E nevoie urgentă de prevederi clare privind obligativitatea atestării compoziției și calității tuturor suplimentelor alimentare ce intră pe piața din România. Doar așa va putea fi asigurat un nivel ridicat de calitate și siguranță pentru consumatori, aliniat la normele și reglementările europene în vigoare“. Experţii speră ca proiectul de lege, care stă în Parlament din 2012, să treacă cât mai curând într-o formă care să vină în beneficiul românilor: „Credem că doar o autoritate care să își asume întreaga responsabilitate privind toate categoriile de suplimente alimentare, așa cum este Food and Drug Administration (FDA) în Statele Unite, precum și un cadru legislativ coerent pot rezolva toate aceste probleme“.
Mesajele publicitare înşelătoare pot dăuna sănătăţii
RASCI acuză şi felul în care se face publicitatea la suplimente alimentare, invocând faptul că derapajele actuale din comunicare, informațiile incomplete, incorecte sau înșelătoare pot avea un impact negativ asupra consumatorilor, care pot recurge la administrarea sau utilizarea de produse fără prescripție medicală sau suplimente alimentare sau dispozitive medicale pentru îngrijire personală în detrimentul propriei sănătăți. Specialiştii susţin că este foarte important ca utilizatorii acestor produse să citească de fiecare dată informațiile care se regăsesc în prospectul sau pe eticheta, respectiv ambalajul acestora. Din acestea pot afla în ce categorie se încadrează produsele, compoziția acestora, indicațiile de administrare sau utilizare și posibilele reacții adverse ale acestora.
La rândul său, Patronatul Român al Industriei Suplimentelor Alimentare (PRISA) doreşte ca autorităţile române să îşi asume responsabilitatea în ce priveşte menţiunile de sănătate de pe produse, astfel încât informaţiile transmise cumpărătorului să fie corecte şi oneste, în conformitate cu registrul european în domeniu. Dr. Gerald Flintoacă-Filip, secretar general al PRISA, declară că asociaţia pe care o reprezintă doreşte ca certificatul de notificare să devină nul în cazul în care nu se respectă menţiunile de sănătate pe eticheta produsului: „La ora actuală, etichetele sunt pe propria răspundere puse pe piaţă. Problema este la menţiunile de sănătate, unde sunt toate informaţiile transmise către consumatori privind efectele pe care le are acel produs asupra sănătăţii. Acele efecte sunt clar stabilite prin Regulamentul 1924, aprobate la nivel european de către Comisia Europeană, după un aviz al Autorităţii Europene pentru siguranţa Alimentară. Legal, în UE, se pot folosi doar menţiunile de sănătate aprobate de către Comisia Europeană, prin regulamentul 432/2012. Există un registru european al menţiunilor de sănătate, care este public“. El a mai spus că atât ANPC, cât şi Ministerul Sănătăţii ar trebui să verifice, să se autosesizeze şi să rezolve partea de comunicări comerciale online, pentru că, „din nefericire, dacă pe audio-vizual lucrurile s-au mai rezolvat în timp, la presiunea asociaţiilor, pe partea de online sunt încă multe probleme“.
Regulamentul european 178/2002 prevede că responsabilitatea privind compoziţia suplimentelor alimentare revine operatorilor, dar în noiembrie 2018 Comisia Europeană a recomandat să fie realizate şi analize de verificare.
Medicii atrag atenţia că suplimentele alimentare trebuie administrate cu precauţie sau complet evitate, chiar dacă sunt percepute ca inofensive.
