“17 discipline şi 34 de ore pe săptămână sunt cu siguranţă prea mult, în condiţiile în care informaţiile cuprinse acolo, dar şi metodele de transmitere sau evaluare nu sunt cele mai relevante. Astfel şcoala se transformă într-o corvoadă, conducând la un start greşit în viaţa profesională. Trebuie să luăm acele măsuri care să conducă la transformarea şcolii într-un loc unde copiii merg cu plăcere, unde sunt valorizaţi, unde fiecare îşi poate valorifica la maxim potenţialul. Astăzi, copiii noştri sunt din ce în ce mai stresaţi şi apelează la diverse metode incorecte. Prea puţini elevi şi studenţi pot jura că nu au fost tentaţi să se inspire din bibliografii, de la colegi, din fiţuici sau de pe Internet atunci când au dat teze, teste, evaluări sau examene. Fenomenul ‘fuga după note’, cu ghilimelele de rigoare, trebuie să recunoaştem cu toţii că este o realitate şi o cauză a stresului elevilor şi părinţilor”, a afirmat Popa.
El a spus că o soluţie pentru diminuarea acestui fenomen este implementarea normelor europene care prevăd ca notele şi calificativele să nu mai fie publice, ci cunoscute doar de elev, părinte şi cadrul didactic, iar pentru public să fie accesibile doar statistici care pot să îi furnizeze elevului informaţii privind poziţionarea sa în raport cu ceilalţi.
În opinia sa, o altă soluţie este adoptarea standardelor unitare de evaluare.
“Spre exemplu, nota 5 sau admis la o disciplină trebuie să însemne acelaşi lucru indiferent de locul unităţii şcolare din România. Toate evaluările naţionale vor fi digitalizate în următorii trei ani pentru a măsura progresul şi perfomanţa şcolară, precum şi corelarea cu testările internaţionale. Pentru creşterea participării şcolare – o noutate – ne propunem ca părinţii care îşi trimit elevii la şcoală să primească între 1.600 şi 1.800 de lei pe an sub forma unor deduceri la impozit”, a susţinut Popa.
Biblioteca şcolară virtuală, catalogul electronic, informatizarea, wi-fi campus, învăţământul profesional şi dual sunt alte priorităţi ale mandatului său.
“Începând cu anul 2018 – 2019 vom avea asigurate, pentru prima dată după 1989, toate manualele şcolare, inclusiv în limbile minorităţilor, pentru toţi elevii din clasele I – VI, realizate în baza noului curriculum naţional. Vom realiza, în perioada imediat următoare, prima metodologie de alocare a locurilor bugetate în învăţământul superior, cu prioritate către acele domenii universitare corespondente direcţiilor strategice de dezvoltare a României. La finalul acestui an este prevăzută modificarea Legii educaţiei naţionale, pentru realizarea căreia voi constitui un consiliu consultativ format din academicieni, profesori şi reprezentanţi ai tuturor organizaţiilor şi asociaţilor din educaţie”, a afirmat ministrul propus.
El i-a asigurat pe parlamentarii din cele două comisii de specialitate că întreaga sa experienţă va fi folosită pentru punerea în aplicare a Programului de guvernare în beneficiul elevilor, studenţilor şi profesorilor din România.
“Vom continua adaptarea programelor şi înnoirea lor, proces care trebuie să aibă loc atât în învăţământul preuniversitar, cât şi în cel universitar, desigur împreună cu universităţile în baza autonomiei universitare. (…) Trebuie să nu le mai cerem memorarea informaţiilor, ci în primul rând să ne asigurăm că aceste informaţii au fost înţelese şi pot fi folosite în diverse contexte. Elevii şi studenţii trebuie învăţaţi cum să înveţe şi mai ales cum să inoveze. (…) În baza primei strategii privind modernizarea infrastructurii educaţionale, prin bugetul naţional şi fondurile europene asigurăm construcţia şi modernizarea a peste 2.500 de unităţi şcolare în următorii trei ani, în conformitate cu programul de guvernare. Până în anul 2020 în România nu vom mai avea unităţi şcolare fără autorizare ISU sau autorizare sanitară”, a susţinut Valentin Popa.
