Potrivit sondajului, realizat de Ferratum Grup, doar 25% dintre românii care au participat spun că preferă cumpărăturile online, diferenţa fiind reprezentată de cei care colindă magazinele în căutarea de cadouri. Potrivit aceleaşi surse, top 3 cadouri pentru care este alocat bugetul este format din: haine (20,9%), dulciuri (19,4%) şi jucării (12,7%). Pentru respondenţii la acest studiu, 28% din bugetul de sărbători este alocat pentru călătorii, 40% dintre români preferând serviciile AirBnb.
„Consacrat drept un bătrânel care împarte daruri celor mici, Moş Crăciun este un simbol ce cheamă. Este capital de relaţie pe care îl investim în ceilalţi prin simplă dăruire de cadouri. Se naşte o economie de circumstanţă care îşi are regulile ei specifice. Dăruim şi primim în bază unui comportament de reciprocitate care consolidează relaţiile cu ceilalţi şi stimulează consumul. Comunităţi întregi sunt antrenate simultan în jocul social al schimbului de daruri cu încărcătură simbolică şi efect în economie”, explică Magdalina.
Chiar dacă în copilăria omenirii darul avea multiple semnificaţii, în momentul de faţă cea economică predomina, spune analistul. Consumul învârte indicatorii economici şi desenează grafice de bunăstare statistică. „Darul creşterii economice pe bază de consum nu poate dură la nesfârşit. Dacă vine Moş Crăciun şi ne ia darul înapoi?”, încheie Constantin Magdalina.
