“Studiul ecosistemului marin, în special în Arctica, este esenţial pentru înţelegerea modului în care putem garanta supravieţuirea optimă a planetei noastre. Peste 50% din oxigenul pe care îl respirăm este asigurat de oceane. În acelaşi timp, oceanele absorb aproximativ 93% din căldura provocată de schimbările climatice, anul 2018 fiind considerat cel mai calduros an pentru zona oceanică, de la începutul măsurătorilor. După cum se subliniază în cele mai recente informaţii oferite de Fundaţia One Ocean, există multe moduri în care variaţia atmosferei noastre influenţeză ecosistemul marin: de la creşterea temperaturilor apei, care are ca rezultat apariţia mai mare a evenimentelor climatice extreme, până la acidifierea apelor, cauzând moartea algelor, coralilor şi moluştelor. Mai mult, o creştere a temperaturii determină topirea gheţii polare, creşterea nivelului mării şi punerea în pericol a existenţei comunităţilor de coastă”, arată un comunicat al Ariston.
Acesta menţionează că societatea susţine eforturile cercetătorilor care analizează efectele pe termen lung ale schimbărilor climatice, una dintre direcţiile principale fiind studiul fitoplanctonului, microorganism marin reponsabil de jumătate din oxigenul atmosferei, realizat de către o echipă condusă de cercetătoarele de la Universitatea din Copenhaga, pe Insula Disko, Groenlanda.
Prin proiectul Ariston Comfort Challenge, care a pornit în Groenlanda în urmă cu un an, echipa de oameni de ştiinţă a beneficiat de o casă modulară inovatoare şi durabilă – Ariston Comfort Zone – încălzită de centrala de înaltă eficienţă Alteas ONE, ce le-a permis să-şi continue studiile şi în timpul sezonului de iarnă.
“Acest lucru nu a fost posibil până acum, şi este de aşteptat ca demersul să aducă rezultate revoluţionare, având în vedere că se cunosc foarte puţine despre ceea ce se întâmplă cu ecosistemul marin al Arcticii în timpul iernii îngheţate”, spun reprezentanţii Ariston.
Tema pentru 2019 este „Egalitatea de gen şi Oceanele”. Iniţiativa urmăreşte rolul jucat de femei într-o serie largă de sectoare precum cercetarea ştiinţifică marină, pescuitul, munca pe mare, migraţia şi traficul de fiinţe umane, dar şi elaborarea şi gestionarea politicilor de profil.
“Scopul acestui demers este promovarea femeilor în toate activităţile care au legătură cu oceanele, colectând cât mai multe informaţii despre rolul pe care acestea îl joacă în conservarea biodiversităţii marine. Cercetarea ştiinţifică marină este o arie dominată în mod tradiţional de bărbaţi, dar lucrurile încep treptat să se schimbe. Tot mai multe femei curajoase şi eminente fac acum parte sau chiar conduc echipe de cercetare”, arată comunicatul.
De exemplu, la staţia arctică internaţională a Universităţii din Copenhaga din ţinuturile retrase şi îngheţate ale insulei Disko, cercetătoarea Claudia Bruhn aduce o contribuţie substanţială la studiul fitoplanctonului. Ea analizează modul în care schimbările climatice afectează acest microorganism, care trăieşte în oceane şi este reponsabil de aproape jumătate din oxigenul atmosferei, potrivit companiei.
